Vincent van Gogh :Noapte Instelata

Cineva spunea ca prin Van Gogh,Dumnezeu a dorit sa vorbeasca lumii despre iubire...aceasta afirmatie o veti resimti cu siguranta mult mai intens si reflexiv-emotional de veti adauga cunoasterii plastice a operei sale ,lectura unei carti biografice deosebite ("Vincent van Gogh")  scrisa de Henry Perruchot.
Va recomand,sa cititi baremi prima jumatate din carte, adica despre viata sa pana inainte de a se dedica picturii.Eu am inmarmurit:Vincent a fost un model de cinste,credinta si abnegatie,un caracter cu o rara si incredibila  forta de empatie si capacitate de sacrificiu .Desi a iubit,viata,oamenii,natura cum putinora le este dat,a avut parte de mari  deceptii,perioade de o lucie saracie,boala,suferinta ,vorbe de ocara ,insulta,batjocura.Iubirea sa era inteleasa ca un exces de zel,un act necugetat,nebunesc...da, Vincent era un om total,de o uluitoare si frustranta  sinceritate ,navalnic si patimas cand venea vorba de nedreptate,snobism,ipocrizie, demagogice,extrem de sensibil si chiar gingas cand venea vorba de frumusetea naturii si respectul fata de orice vietate a ei.
Cand picta, asternea uneori vopseaua in straturi dense ,stralucitoare cu o fantastica forta de iradiere interioara .,Parca se autodevora pictand,sufletul sau se transfigura total prin actul de creatie ,trecea cu frenezie,bucurie dar si un soi de revolta si tragism  in culorile asternute pe panza alba in tuse mai mici sau ample.Emotia traita in fata naturii  pulseaza prin aceste tuse ritmice, spontane si energic redate ,tuse ce se inscriu uneori compozitional intr-un fel de  "perpetum-mobile" liniar si cromatic fascinant.
Viziunea creste,capata amploare,pamantul cheama cerul parca,se daruie lui cu o ardoare tainica ,anume...de la firul ierbii,lanuri,case,chiparosi ,dealuri, si pana la miscarea sinusoidala a norilor ori  feeria astrelor in cercuri concentrice rasfirandu-si intensitatea luminoasa ...ei bine cred ca ati ghicit aici intentia mea de a descrie ca impresie celebra sa "Noapte instelata"...nimic aici  nu sta locului,totul e energie blanda  si dragoste omeneasca de nestavilit...

In 1971 -Muzicianul McLeon dupa ce a citit o carte despre Van Gogh(mi-as fi dorit sa aflu care),a scris si compus aceasta exceptionala piesa dedicata memoriei artistului,piesa intitulata simplu "Vincent",dar cunoscuta  si sub numele de "Starry,starry night".Anul urmator a devenit hitul nr 1 in U.K. si nr 12 in U.S.




Iata si o traducere ce am incercat-o zilele acestea:

Instelata,Noapte instelata
Picteaza paleta ta , albastru si gri,...
Privesti afara intr-o zi de vara,
Cu ochii ce cunosc intunericul din sufletul meu...

Umbre pe dealuri,
Schiteaza copacii si narcisele ,
Surprinzi briza si frisonul iernii,
In culori de pe taramul panzei zapezii.

Acum eu inteleg,ce ai incercat sa-mi spui
Cum ai suferit pentru sanatatea ta,
Cum ai incercat sa le redai lor libertate,..
Ei nu ar asculta,ei nu stiu cum,
Probabil ei vor asculta acum.

Instelata,Noapte instelata,
Flori de flacari ce ard luminos,
Nori vartej in ceata violeta,
Se reflecta in ochii lui Vincent de un albastru China
Culori schimbandu-si nuanta,
Campiile diminetii in boabe chihlimbar...
Chipuri trudite,linii de durere
Sunt alinate sub a artistului mana...

Acum am inteles,ce ai incercat sa-mi spui,
Cum ai suferit pentru sanatatea ta,
Cum ai incercat sa le redai libertate,
Ei nu ar asculta,ei nu stiu cum,
Poate ei te vor asculta acum.

Pentru ca ei nu au putut sa te iubeasca,
Desi dragostea ta era adevarata.


Si cand nici o speranta nu a fost lasata la vedere,
In acea noapte instelata,instelata....
Ti-ai luat viata
Precum indragostitii deseori o fac...
Dar as fi putut sa-ti spun
Vincent,
Lumea aceasta nu a fost pentru nimeni vreodata.
Atat de frumoasa ,precum pentru tine.

Instelata,Noapte instelata,
Portrete atarnate in sali goale,
Capete fara rame pe pereti fara nume,
Cu ochi ce privesc lumea si nu pot uita,
Precum strainii ce i-ai intalnit,
Oameni ponositi in haine zdrentuite...

Spinul de argint al trandafirului insangerat
Sta strivit si rupt,
Pe imaculata zapada.

Acum cred ca stiu,ce ai incercat sa-mi spui,
Cum ai suferit pentru sanatatea ta,
Cum ai incercat sa le redai lor libertate
Ei nu ar asculta,ei inca nu te asculta,
Probabil ei niciodata nu o vor face....

NB: Din cei 37 de ani cat a trait,doar ultimii 10 au fost dedicati picturii.A fost negustor de arta,bibliotecar,invatator...si-a dorit sa fie preot precum tatal si bunicul sau.Nu a reusit sa finalizeze cursurile de teologie,insa dorinta de a propovadui cuvantul lui Dumnezeu,era atat de mare incat s-a inscris intr-un "Comitet de Evanghelizare" unde nu se cereau studii superioare,Si-a ales misionarismul crestin untr-o zona miniera extrem de saraca si mizera.A marturisit aici cu faptele:a coborat el insusi in mina sa ajute uneori,in urma unei explozii in mina a ingrijit de un muribund ce nimeni nu-i ma dadea vreo sansa de a supravietui, si-a dat camasa altuia,confectionandu-si pentru el o camasa dintr-un sac de hartie,i-a indemnat la greva si a manifestat alaturi,a renuntat la cazare intr-o pensiune,preferand sa dea banii trimisi de comitet sarcilor,iar el sa locuiasca  in podul unui grajd...acesta este unul dintre cele mai impresionante capitole din cartea mentionata.Am gasit total ciudat si revoltator ca  intr-un celebru film documentar despre Van Gogh,sa se mentioneze doar cronologic aceasta experienta cruda, traita cu atata  intensitate si daruire in viata artistului.

Opera sa este estimata la circa 800 de uleiuri si cam tot pe atatea schite si crochiuri.Dupa cum el insusi declara, nu ar fi fost posibila fara sprijinul deosebit al fratelui sau Theo,cel care l-a inteles ca nimeni altul,cel ce l-a incurajat si sprijinit financiar pe tot parcursul ei.Prietenia lor frateasca este una dintre cele mai fascinante povesti din cate au existat vreodata probabil pe aceasta tema... i s-a confesat acestuia prin sute de scrisori,ele insele o marturie de exceptie despre bucuria artei dar si efortul urias ce-l implica.Aceasta fratie impresionanta este tema unui film deosebit;"Theo si Vincent".Nu-l ratati daca aveti vreodata posibilitatea sa-l vizionati.

Nu i-a cumparat nimeni nici un tablou!Astazi tablourile sale ajung la preturi record in cadrul unor licitatii de arta moderna.Incredibil.

Intrebat odata despre credinta in Dumnezeu,a evitat un raspuns direct...a spus ca el crede in Natura,in frumusetea ei....prea multe deceptii,esecuri,suferinta,boala l-au rapus...inainte de a se sinucide,cineva l-a auzit spunand "asta e cu neputinta"...evident nu a mai suportat ,nu mai intevedea vreo scanteie de lumina in  viitor,speranta murise,toate incercarile sale in viata esuasera ...in dragoste,in profesia dorita,in arta,...se simtea o povara,considera ca isi dezamagise familia,se simtea vinovat...

Candva, o profesoara ,o persoana foarte culta,  imi povestea cum l-a intrebat odata  pe Parintele ei (un preot chiar cu vedere duhovniceasca),daca Vincent va fi neiertat pentru pacatul sinuciderii,pentru ca daca ar fi asa, atunci i-a spus ea;"eu nu mai inteleg nimic din lumea asta"...preotul i-a raspuns astfel;"Fii tu sigura ca pentru oameni precum Van Gogh,are Dumnezeu alta masura..."