Pagini

vineri, 10 mai 2013

Non, je ne regrette rien...



Aveti regrete?...sau puteti spune aidoma lui Piaf "nici raul,nici binele,toate imi sunt deopotriva egale"
Ei,de-ar putea fi asa...si totusi ma gandesc ca exista un talc al afirmatiei.Care ar fi acela?
Ori nu...viata e un lung sir de regrete.


6 comentarii:

  1. Lăsând textul deoparte, regretele există.
    Eu am regrete, chiar dacă se spune că trebuie să lupți cu tine , să alungi regretele.
    Chestia este că nu rezolvi nimic, regretând. Ce poți schimba? și mai ales, ce poți schimba în bine? Poate doar să te gândești la „ dă-mi, Doamne, mintea de pe urmă..„

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ar fi ideal sa poti spune "nu, nu am regrete"Suprema impacare cu tine,cu lumea,cu Dumnezeu.Ar fi minunat sa poti muri fara sa regreti ceva,sa pleci zambind ,impacat pe lumea cealalta.
      Glasul constiintei vorbeste insa de greselile facute,insa de ce nu retinem atat de mult binele si mereu parca primeaza raul fie din exterior fie de la tine insuti.Daca ti-a fost gandul bun in viata,nu ai jignit ,ai cautat sa fii de ajutor altora,poate nu ar trebui sa regretam atatea imperfectiuni,greseli.pacate.Oricum,nu ai cum trai in noroiul lumii cu haine imaculate.

      Ștergere
  2. Vezi, mereu căutăm/inventăm/găsim scuze.

    Știi ce cred? nu este sincer cel care spune că nu are regrete- că îți ceri scuze, nu înseamnă că regreți atitudinea anterioară?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ce scuze,asta e cuvant mare,cine isi cere scuze,sa avem pardon ,oamenii nu prea stiu de asa ceva.
      Cautam scuze din dorinta de a intelege.Ii scuzam pe altii din bunatate.
      Bineinteles ca nu se poate sa nu ai regrete in viata,dar intr-un anume plan ,afirmatia din cantec are un subainteles.De a accepta lucrurile asa cum sunt, rele si bune ,ca un indat firesc atat timp cat ai pastrat si luptat pentru un crez.Cam asa ma gandesc....privind la stele mai poti calca si in strachini,asta e demersul fiintei cazute in dizgratie la originile ei.

      Ștergere
  3. Nu ma bag in discutia cu regretele. Ma gandeam la melodie. Si nu neaparat la aceasta. Orice melodie are un "parfum" aparte. Parfumul melodiei ne atrage, sau nu. Fiecare vede altfel melodia. Probabil, trairi de cand am ascultat-o prima data. Nu mai putem spune ce si cum, dar apare o rascolire.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gustul artistic se educa intr-o anumita masura,indiferent de perceptii.Poti refuza o auditie muzicala,dar prin anumiti factori ce tin de educatie ,poti ajunge chiar adora ceea ce initial ai respins.Eu asa cred.
      Unele au parfum cum spuneti,altele au topaiala sau mai stiu eu ce.Efecte nu afecte!

      Ștergere