Retoric,la antipod cu adapatabilitatea,cu relationarea sociala,sa fie preferinta singuratatii o boala?
In singuratate ma simt adeseori foarte bine !E drept, uneori nu mi-o doresc,ba chiar o detest!
Eu m-am obsinuit cu singuratatea asta...nu am voit-o eu,asa a fost sa fie.
Spun asta deoarece toate eforturile mele(disperate chiar uneori) pro comunicare,prietenie,iubire...au esuat.
Ma vad asadar obligat sa urmez acea spirala interioara a sufletului si sa ma retrag in ea precum melcul in cochilia sa.Acolo exista o lumea speciala,doar a mea,o lume impresurata cu pasiuni,vise ,povesti.Adeseori plasmuiesc povesti.Din toate gandurile si deceptiile lumesti,caut prin imaginatie sa le dau sens ,talc,rost in lumina binelui,frumosului,armoniei.Ori doar ca sa ma amuz,pentru a sfida acea tristete apasatoare ce ameninta uneori..
Din cand in cand,mai ies afara ca melcul dupa ploaie pentru un strop de comunicare!
Greu...insa raman impresii destule ,se aduna material si idei pentru o alta poveste.
Trebuie sa recunoaşteri ca singurătatea aduce liniste. Si de cate ori suntem satui de "balamuc "!
RăspundețiȘtergereRecunosc.
ȘtergereEu nu zic ca e rea,e absolut necesara uneori!
Doar ca in toate exista o masura!Adica trebuie sa cautam si drum spre a relationa cu altii ,cel putin...ca prietenie, e ceva foarte mult in opinia mea.
"Suferinta oricum se macina in singuratate,dar bucuria pentru a o avea in toata plenitudinea ei,trebuie impartasita!"-M Twain
Am sorbit fiecare cuvânt cu înţelegerea celui care de multe ori a gândit la fel. Ştiu că varianta online este departe de a fi cea dorită, dar uneori este o soluţie.
RăspundețiȘtergereAura,asa am zis si eu cand m-am apucat sa tot postez pe acest blog,cand am descoperit cum s-ar spunea aceasta cale!
RăspundețiȘtergereAm sperat ca poate fi un mod de a comunica astfel,de ane bucura unii de altii prin ceea ce ne straduim sa oferim fiecare.
Ei as!..unii ii manaca orgoliul sau nu stiu naiba ce ca nu sunt capabili sa dea un click cand le scrii la ei,sa lase si de cealata parte doua vorbe!
Eu cand citesc alte bloguri nu uit o clipa ca in spatele postarii e o fiinta,un om,un suflet care are ceva de spus ,de aratat.Ma grabesc ca atare sa scriu ceva,ii incurajez adeseori,le multumesc ,etc.
Mi se intamplat insa de n ori sa nu primesc barem un feed back.
Ce fel de oameni sunt astia?
S-a tampit lumea ,nu mai are un minim minimorum de bun simt elementar,,,mai vorbim cica de sentimente inaltatoare,prietenie,iubire,etc
Toata viata mea am avut de a face cu niste scortosi,orgoliosi,maximalisti,invidiosi,egocentrici..asta e!
Vreau oameni simpli si frumosi,calzi,afectuosi,prietenosi!
Sa te fereasca Dumnezeu de nazurosii astia cu ifose de intelectuali,artisti ,poeti,scriitori etc.
M-am saturat de tagma lor!