"Eu cand vorbesc cu un om, il privesc pe Sfantul Duh in el. Sa fii lipsit de respect la adresa unui om este ca si cum ai fi lipsit de respect in fata tronului lui Dumnezeu. Nu e suficient sa il vezi pe Dumnezeu intr-un inger sau in Fiul Sau, uita-te in jur si descopera-l aici. Rosteste fiecare cuvant cu respect, rar, nu te grabi sa vorbesti. Cuvintele sunt alcatuite din Duhul Sfant, si cand vorbesti cu un om, vorbeste rar si cu respect, stiind ca in acel moment Duhul Sfat se manifesta prin tine in lume. Lasa ca fiecare cuvant sa vina din sufletul tau, simte-l inainte sa il rostesti, doar asa el va atinge sufletul celui caruia i te adresezi. Ceea ce spui tu daca este lipsit de lumina sufletului tau va trece intr-un cotlon al mintii, si mintea va uita, daca ceea ce rostesti vine din suflet, acel om va pastra in sufletul lui nu ceea ce eu sau tu am rostit, ci amintirea bucuriei sufletului lui.”
Cam asa,,unii vorbesc ca se se auda,altii ca sa fie auziti!Monolog vs dialog!
Ca sa vorbesti,trebuie sa stii asculta.Mare virtute!
Nu ascultati indelung persoane care nu stiu sa asculte!Gasiti o scuza si plecati!
Acestea,chiar si daca au reusit sa spuna ceva bun,interesant(in cel mai bun caz),,,spiritul de a domina vorbind mult si fara pauze necesare dialogului...lasa un gust teribil de amar!
In final,te simti furat,nu castigat! !
Si o vorba de duh,daca nu o spui intr-o discutie pe un anume ton din inima,isi pierde stralucirea!
Omul modern din cate constat,nu prea mai stie asculta..si ca atare nici vorbi spre zidire,comunicare!
Egocentrism.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu