Motto:"Biserica este plina de oameni sfinti si desavarsiti...in teorie!"- A.W.Tozer
Un preot misionar a plecat prin lume sa propovaduiasca cuvantul Domnului, sa le vorbeasca si arate oamenilor calea cea dreapta si sfanta.Ajuns intr-un sat de oameni gospodari si foarte muncitori,a ramas insa tare nemultumit sa constate ca oamenii locului obisnuiau sa manance mult si zilnic sa se cinsteasca si cu cateva paharele bune de tarie.Asa s-a intamplat sa-i adune in curtea unei biserici pentru a-i certa si tine morala crestina de rigoare.
La un moment dat insa ,un taran din multime a indraznit sa i se adreseze:
-Preasfintia Dumneavoastra,noi nu putem...noi trudim din zori si pana in seara si daca nu mancam zdravan si ne intremam si cu ceva tarie sa prindem mai mult curaj si putere,nu rezistam!Asa ne-am obisnuit... dar uite, stii ce ma gandesc eu acum,incearca si dumneata o vreme sa traiesti cum traim noi si te-om asculta apoi de-i bine sau rau.
Preotul le-a zambit ironic insa a acceptat provocarea,Timp de doua luni varatece a muncit cot la cot cu ei din zori si pana in seara infruntand uneori arsita,ploi,furtuna...munca grea,anevoioasa, istovitoare,iar conditii de trai cu multe lipsuri si dificultati.
Ce s-a intamplat dupa aceasta experienta?...cred ca ati ghicit deja;LE-A CAM DAT DREPTATE!!!
ps: Povestire cu talc compusa de mine si inspirata de un fapt real petrecut undeva in Maramures.
2 comentarii:
Cunosc un maramureșean. Ei sunt harnici, gospodari și „ se respectă„, adică muncesc, dar seara le aparține într-un fel special.
Dacă mă gândesc , nici pe la mine prin satul copilăriei, lucrurile nu stăteau chiar altfel- după o cină consistentă, care, pentru unii era masa principală, oamenii se adunau la ”mat„, la crâșmă, și „puneau țara la cale„.
Este o filozofie țărănească frumoasă și foarte interesantă, era de fapt, pentru că a dispărut. Serile de acum ? nu-mi place să mă gândesc cum sunt..//
Mi-a plăcut povestea ta, este o parabolă interesantă, construită cu un fel de înțelegere cuminte. Nu putem judeca lumea. Chiar pe toată lumea.
Ea își are rosturile-i firești, în care s-a adunat filozofia multor generații.
O zi bună !
Cum sa tii prelegeri altora despre viata lor cand nu te confrunti tu insuti cu o anume realitate specifica.Spiritualitatea este si o problema de experienta,experimentare concreta,faptica,nu doar credinta.Este o teorie mai recenta in lumea spiritualitatii la care subscriu...prea multa morala,pedanterie,demagogie constat...prea putina iubire pe de alta parte.Nu ma mira judecand dupa o anumita atitudine a bisericii.Cea mai mare greseala este aceea de a nu se fixa asa cum se cuvine prioritatile ...si o anumita atitudine negativa...cu ce ai pacatuit fiule?...ei dar de ce nu esti intrebat ce fapta buna ai mai savarsit,ce bucurie revelatorie ai mai trait ?..
Trimiteți un comentariu