Conexiunea cu altii si singuratatea/Imposibila comunicare

Astazi stiinta spune una,maine apar conform altor studii,alte consideratii,teorii.Contestatii!

Sincer,a inceput cumva sa ma si amuze lucrul asta!

 Voi ce parere aveti?

Suferiti in lipsa comunicarii cu altii,sau preferati de cele mai multe ori sa fiti singuri cu gandurile si pasiunile voastre?

Apropos, citeam undeva acum cativa ani ca oamenii de stiinta  au descoperit  o noua  gena responsabila pt insigurare!Simbolic au denumit-o "gena singuratatii"!

Citeste aici intr-o clipa de ragaz!

https://www.descopera.ro/stiinta/19960604-cat-de-multa-nevoie-au-oamenii-de-conexiuni-sociale-o-teorie-de-baza-a-psihologiei-este-contestata

NP:Candva demult am scris ca prefer nebunia singuratatii decat prostia si mediocritatea anturajului.Nu neg ca am nevoie sa discut,sa comunic cu altii,dar nu stiu cum se face ca de cele mai multe ori raman cu un gust teribil de amar.Adeseori,plec spunandu-mi ca mai bine evitam persoana si imi vedeam de dumul meu.Singur pe o banca privind lumea de departe,ajung sa cred ca e cea mai buna optiune in care interferez cu lumea,doar vizual,contemplativ.,uneori e suficient,da roade chiar.adica sentimentul unei singuratati apasatoare se diminueaza suficient incat sa-mi regasesc resurse de a o suporta si chiar de a ma bucura de viata..in multe momente de singuratate!!

Cand  discut cu cineva,adeseori  vrea atentie permanenta,turuie si nu se mai opreste ,e clar,diverse marcaje, boli isi spun cuvantul..e un monolog in asta iar eu ca si ascultator ma umplu si ma consum teribil.Ma simt intr-un final epuizat cumva,toti se plang,toti acuza,repeta  obsesiv aceeasi placa a unei suferinti,nemultumiri,conflict...ce lume bolnava,ce trist!Daca reusesc sa spun si eu ceva,un sfat,o vorba buna de duh,am sentimentul ca nu asculta,ca nu i-au aminte,nu retin mai nimic defapt,doar mimeaza ascultarea,mintea le este doar acasa la ei,la problemele si obsesiile lor!

Daca nu mai stim sa ascultam,comunicarea devine doar o tentativa menita esecului, un fiasco! Sa ascultam fiecare,fara reciprocitivitate ,fara respect la urma urmei,nu se poate comunica!E inutil,e pierdere de timp! 

Ai grija omule fata de cine te confesezi,pe cine asculti,ai grija la masura,ce,cat si cum discuti.Spune stop la timp ,nu te lungi la vorba cu strainuii,si nici baremi ,in multe cazuri am constatat,cu cei care pretind ca isi sunt prieteni!

Ajuta ascultand,ajuta cu un zambet,cu o vb buna ,cu un gest  daca se impune,dar dupa caz cu masura de timp si implicare cuvenita!

Cine nu stie sa taca ,nu stie sa asculte,si asemenea , cine nu stie sa asculte nu stie sa taca !Conversatia in comunicare e o arta pe care ambele parti trebuie sa si-o insuseasca,sa o practice!Un dialog real,benefic de ambele parti   se construieste cand emitatorul si recepturul schimba rolurile cu o anumita frecventa,e o lege de bun simt tacit,respect, educatie si niscai intelepciune.

  Categoric arta conversatiei ar  trebui sa reprezinte un obiect de studiu in scoala!

Altminteri,si in "comunicare" ajungem la legea egoista si primitiva a lui  "Care pe Care"!

Stiluri de adresare in stari conflictuale

Va supun atentiei,urmatoarele doua cazuri:

A) Mama furioasa:
-Andrei esti un lenes si un mincinos!!!!

• Rasuna evident a condamnare,sentinta ,judecata aspra,suparare,repros,revolta,negatie,dusmanie, atac la persoana!!!

B) Mama pe un ton calm:
-Andrei, ce bine ar fi ( tare imi doresc/ce minunat ar fi/ ce m-as bucura /ce mi-ar place/etc) sa fii mai harnic si sa fii sincer!

• Rasuna a indemn,sfat,dorinta,idee pozitiva ,amabilitate,invitatie comunicare,prietenie!!!

A)-Sistem inchis,negativ, ce poate declansa frustrare,irascibilitate,inhibitie.
B)-Sistem deschis,pozitiv, ce lasa loc meditatiei personale si spiritului de comunicare.

CONCLUZIE:
Evitati adresarea critica la maniera "Esti..."si inlocuit-o prin exprimarea dorintei pozitive!
 " Ce rau esti!"e de preferat spre exemplu,sa fie inlocuit cu "Ce mi-as dori sa fii mai bun!"
De ce sa folosesti un cuvant negativ care poate jigni (nejustificat poate la o analiza mai atenta),cand poti folosi antonimul lui pozitiv asezand in fata declarativul dorintei.!!!

Ce cuvinte auzim intr-o discutie conflictuala,ele actioneaza asupra gandirii si comportamentului nostru.
Adeseori nu putem trece(la copii cu atat mai mult)peste ceea ce ele in sine indica,adica retinem critica ca o sentinta ,nu mesajul intentionat.
Insa in a doua varianta,retinem imediat o tinta buna de urmat,o dorinta,nu un atac la persoana cum adeseori resimtim in primul caz!

PS::Recunosc ca nu procedez de cele mai multe ori  asa cum am scris ...greu,deoarece de sute si mii de ani am fost formatati,obisnuiti  cu asaltul  negativ-moralizatoar in stari conflictuale.S-a inscris  se pare in gena noastra.
Dar nici nu am stat vreodata sa ma gandesc prea bine asupra subiectului propus.Voi incerca sa schimb macazul,sa ma educ in acest sens.Nu va fi usor!
Bine ar fi cred eu,sa invatam aseza afirmatia unei dorinte in fata negatiei in sine atunci cand vine vorba de nemultumirile fata de altii!!

Forme de comunicare

Barfind

Monologand

Privind atent

Gestic

Ascultandu-ti inima

Contempland splendoarea unei zile

Meditand in singuratate

Traind clipa in doi

Adorand

Fotografii preluate din divese surse de pe net.

Cuvintele intre exprimare si comunicare.

Cuvintele dau desori loc interpretarilor felurite,citim uneori printre randuri neleuand atat in calcul mesajul dorit din partea cuiva,cat mai cu seama anumite parti,fragmente sau cuvinte din text care au o expresie si rezonanta anume in mintea si inima noastra.Exista un conflict cu noi insine de fapt  care se declanseaza uneori pur si simplu la citirea catorva cuvinte,expresii.Mesajul textului intentionat de autor se dilueaza astfel considerabil,sau chiar poate fi distorsionat,gresit inteles .

Atat timp cat nu suntem fiecare in parte intr-o anumita armonie cu noi insine ,si sincer nu suntem(nu-i iau in calcul pe cei care se cred perfecti) este firesc sa se iste uneori dispute mai aprinse din diverse comentarii,insa  consider ca  partile ofensate nu au decat sa le accepte si sa regandeasca traseul dialogului din punctul sau de plecare.Foc fara scantei nu iese,desigur focul poate sa arda rau la inima,nu insa cand exista o anumita decenta a dialogului,cand partile ataca ideea mai cu seama ,ci nu persoana.Uneori anumite rani mai vechi care nu s-au vindecat ne fac sa luam diverse afirmatii ca  o ofensa,ca un atac la persoana .Putem sa recunoastem o anumita vulnerabilitate,sau nu, adica sa plonjam ironizand ca persoane imbatabile,puternice.Ne putem minti pe noi insine,insa in realitate ar trebui sa recunoastem sincer ca suntem imperfecti,ca avem nevoie unii de altii,de prietenie,fie ea si virtuala.

Putem insa mult tolera si ierta ,doar sa renuntam la unele orgolii.Doar sa vrem.

Desigur, uneori fiecare ne mai otaram,gresim, e omeneste!Insa ce bine ar fi sa vedem dominanta lucrurile ci nu sa ne agatam de detalii ori de "nervii" omului ce tin in fond de anumite marcaje in plan  afectiv , le avem cu totii...fireste,doar cu rabdare si credinta in calea dialogului deschis poti afla calea catre o rezonabila si buna comunicare..

Cuvintele (si orice munca), se impart la urma urmei  in doua categorii: exprimate ca stare personala de spirit,si comunicate,impartasite cand afla spiritul si calea prieteniei.

Cum o fi insa cand lasi comentarii dense si diverse prin alte parti si nu primesti baremi un comentariu pe blogul tau,ei bine mi s-a intamplat la inceputul acestui blog cu doua persoane...vadit incantate de ce le scrieam,paradoxal ,sensibile si religioase asa cum le-am simtit din ce postau.
Sau cum vine asta cu scrisul a n articole pe blogul tau,si cand postezi la altii nu legi o propozitie,...altii care ti-au scris consecvent si substantial,in fond doar astfel un articol capata farmec si valoare prin continuturile postate de cei ce te-au vizitat,nu-i asa?

Ori cum vine asta cu lista de bloguri urmarite la care subscrii fara insa sa scrii pe acel blog sau foarte sporadic.Ei e foarte simplu,sunt invitatii de fapt:hai pe blogul meu sa vezi minuni ce scriu si arat..mi s-a intamplat sa ajung sa le scriu eu lor deseori ,cautandu-mi toate cuvintele si gandurile bune ,sa le fie de bine.
Ei lume...asemenea aspecte  constat de multa vreme,nu doar in blogosfera...evident  comunicarea presupune ceva ce lipseste cu desavarsire lumii moderne.Cred ca trebuie un spirit de sacrificiu cumva,sa te subminezi ,sa te smeresti ca sa iesi din campul ala pacatos al egocentrismului uman.
Viata e plina de axiome ale caror reciproce nu sunt valabile!Unii vor mai mult decat ofera,altii au mai putin decat dau.

Ei acum "ma dusei sa trec... la vot"...aici pe blog insa am ales singuratatea exprimarii,adica renuntarea la comunicare.Avea Blaga o vorba ,ca uneori depunem atat efort in timp pentru ceva incat atunci cand se implineste ,nu mai are farmec,nu te mai poti bucura ,caci te-ai irosit  trudind prea mult!Asa este!...uneori e prea tarziu.