Puterea cuvantului/Crucea caintei in limba romana

Preocupat uneori de terapia prin vizualizare de cuvinte (nu stiu daca a mai vorbit cineva despre asa ceva) ,am ajuns la acesta imbinare  de cuvinte in cruce:

                                                                   I                              

                                                                   A

                                                            T E R O G    

                                                                   T

                                                                   A

                                                                   M

                                                                   A   

Asadar,crucea ca simbol sacru al caintei si aspiratiei supreme ,poate cunoaste in limba romana prin intersectie simetrica de cuvinte aceasta forma de scriere.De remarcat proportia desavarsita dintre laturi,5 cu 7!Ori in cruce greaca (cea cu brate egale), caz in care am avea 5 cu 5,adica  "terog" cu "iarta"!

NB:Orice activitate omeneasca e precedata de un  gand afirmativ pentru ea!Gandurile insa reprezinta o  tesatura de cuvinte ce reprezinta dorinte ale inimii!Asadar, putem induce prin simple  cuvinte enumerate si repetate, ganduri!Odata cu ele fixate in subconstient ,pot rasadi si emana ulterior anumite fapte bune sau stari cu valoare terapeutica.

Cuvintele rostite cu multa simtire si vizualizate prin gand ,se intiparesc mai usor mental si pot actiona asupra psihicului mai puternic decat o mantra!

Asta simt si cred eu,experimentand!

!!!V-ati gandit vreodata ca orice fila citita de carte e ca o cruce?
Citim de sus in jos,si de la stanga la dreapta!Alt sens al sensului ei strict literar!De ce nu?
La inceput a fost Cuvantul,si Cuvantul era la Dumnezeu, si Dumnezeu era Cuvant!

Dalida si Madalina Manole

Reascultand-o pe Dalida cu piesa "Je suis malade",descopar recent  ca ea a cantat acest cantec in versuri extrem de sumbre si dureroase in mai multe spectacole si concerte.
Celebra diva  a anilor 60,70 s-a sinucis in 1987 lasand un  biletel de adio in care spunea: "Viata a devenit insuportabila,va rog sa ma iertati".Cantecul mentionat anticipa  cumva as spune ,tragicul moment al sinuciderii.
M-am dus apoi cu gandul la Madalina Manole.Ea declara intr-un mesaj de adio" nu ma mai suport!"
Asadar, exista un prag psihic al suportabilitatii,o tensiune interioara care slabeste si poate ceda intr-un final in urma unor deceptii puternice,a unor traume sau boli ascunse,a unei stari generale de anxietate amplificate de o anumita hiperemotivitate.Artistii ,sa nu uitam,  au un nivel de sensibilitate mai mare, se consuma traind actul artistic printr-o empatie crescuta.Ca atare, se identifica cu versul,cu mesajul si starea de spiririt a muzicii daruite.

 Si in cazul Madalinei precum  cel al Dalidei, ea canta inainte de tragicul eveniment piese cu versuri sfasietoare ca spre exemplu piesa "Suflet gol", probabil ultimul ei hit.
Daca asculti acest cantec,mesajul textului judecand dupa ce  a urmat in viata artistei,il poti gasi "profetic",de parca ar fi fost scris postmortem.Exact ca in cazul Dalidei!

Cred ca si Dalida si Madalina Manole au fost puternic marcate de starea  poetica  a unor cantece tulburatoare ,catece al caror mesaj sordid,era amplificat  de o anumita conjuctura puternic depresiva in viata personala.

CONCLUZIE:

"Cuvantul nu-i vrabie "spune o zicala la chinezi,adica nu vine asa...si pleaca ;vine si staruie in mintea si inima  ta ,ajungand prin repetitie pana a incolti  pentru a da anumite anumite rezultate  mai tarziu...bune sau rele!
Orice actiune este urmarea unor cuvinte interioare...un anumit fond de cuvinte staruite printr-o anumita frecventa.isi pun intr-o foarte mare masura amprenta in subconstientul nostru inducand la anumiti stimuli externi un  anumit mod comportamental de a simti si actiona.

In multe cazuri suicidul este rezultatul depasirii nivelului minim de suportabilitate!Pur si simplu nu mai suporti ceva ,iar faptul asta te poate aduce in pragul unei disperari fatidice.
Aceasta suportabilitate este precum acea tensiune( numita rezistenta)  dintr-un fir de care atarna o greutate...cand greutatea tot creste ,firul slabeste si ajunge intr-un final  sa cedeze,rupandu-se!
Ce ar fi de facut?
Fireste,trebuie ca firul sa fie intarit pentru a spori gradul de rezistenta. Asta implica un ajutor moral si afectiv din partea cuiva(familie,prieteni,psiholog),si iarasi,foarte importanta este Credinta,doar ea te poate ajuta  sa te detasezi de orice nivel de asteptare lumeasca.Bine ar fi ca ambele solutii sa fie corelate .
Drame si tragedii au loc in lumea asta pentru ca am uitat de calitatea iubirii aproapelui, pentru ca avem prea putina credinta.A crede implica sa minimalizezi ,sa relativizezi importanta unor atasamente si  aspiratii lumesti... pana la renuntare de este cazul.

Cred ca ambele artiste erau prea atasate de imaginea lor si foarte marcate in plan afectiv de o dragoste neimplinita.

VIATA MEA IMI APARTINE!!!

Iata unul dintre cele mai bune cantece ale ei,un cantec reprezentativ pentru stilul si maniera ei de a canta...un cantec prea putin din pacate cunoscut,precum multe altele...ma refer aici desigur la  adevaratele ei cantece atat de putin mediatizate si cunoscute publicului larg.
Frumusetea vocii,tehnica vocala,dictia,privirea,gestica alcatuiesc in acest moment artistic un unitar si minunat acord cu melosul compozitiei!Impecabil sincron si forta de emisie emotionala!
In opinia mea,nici o cantareata a Frantei nu a reusit sa confere cuvantului o asemenea majestuozitate prin forma clara,curata,vocale pline,catifelate,forta si impetuozitate fara accente patetice si melisme,apeland doar la naturaletea si frumusetea vocii in sine.

PS:Dedic cantecul si obraznicaturilor impertinente care se cam intrec cu interpretarile pe turta altora,care vadesc "imaginatie"bogata ,nu gluma, cand vine vorba de viata altora,deoarece nu isi vad rosturile si necesarul vietii lor proprii.
Mult poate mintea omeneasca interpreta despre altii dintr-o maladiva si stupida curiozitate!Insa nimic nu este mai gregar si de prost gust decat asemenea barfe...este si cazul acestei uimitoare artiste care nu a fost scutita de afirmatii aberante ,injurii si atacuri chiar calomnioase.

Cat de convingatoare si adorabila este in acest moment artistic,ascultati-o!...
Ea reuseste oricum de 1000 de ori mai bine decat pot scrie eu aici,acum.

Doar cioburi...

Usor se mai supara unii,prea usor!
La cate am avut de suportat  altora in viata ,as fi murit de 1000 de ori pana astazi daca as fi pus supararea la inima in mod resentimentar,adica de a fi primit si adunat acea manie si ura aferenta.Si nu exagerez,Dumnezeu stie!Si spun; se poate alunga o asemenea suparare ,desigur cu unele conditii :
- Sa-ti vezi propriile greseli,desartaciuni,atasamente egoiste,orgolii.etc
-Sa constientizezi valoarea omeneasca in contextul limite-imperfectiuni ,iar aici este vorba de educatie,familie,marcaje afective din copilarie,experienta dura a vietii.
-Sa minimalizezi,abstractizezi,relativizezi importanta conflictelor.Exista o chemare catre ceva superior in tine,urmeaz-o,nu lasa ura sa te macine,nu amplifica conflictul intorcandu-l pe toate partile si cauta un vinovat!


Desigur ca daca te-ai lovit de o piatra,sau cineva arunca cu o piatra in tine vei tipa de durere,ca vei fi suparat,mahnit,revoltat,desigur poti fi deseori intristat pe nerosturile si suferinta acestei lumi,dar nu fa din suparare si revolta fata de oameni o obsesie,o dominanta a gandului tau..Inalta-l catre lucrurile frumoase,minunate din jur,cauta-l gemand pe Dumnezeu ,vorba lui Pascal,nu geme pentru raul facut de altii,nu se merita!Te vei pierde,te vei irosi,te vei invrajbi.
Teologic,se spune sa te bucuri chiar cand esti jignit,este un mod prin care divinitatea actioneaza impotriva mandriei sinelui,a superbiei lui,a atasamentului tau de idealuri lumesti.Crestineste nu ai voie sa te atasezi de lumea asta ,trebuie sa pui dragostea de Inalt mai presus de toate.Ce va mira ca lumea tradeaza,ca este rea...fiecare este asa cum este la o adica,poate atat cat poate.Insa tot cu gandul la altii,la raul pricinuit,ratam propria noastra devenire si forta de a ilumina,darui,iubi.Ajuta cat mai mult poti cu putinta,in rest ce nu e la tine putere lasa judecatii divine,in rest...cauta clipa ta de gratie si farmec,infinitul din tine,dumnezeirea.
Ce e val ca valul trece,marea insa ramane!

PS:Toate-s sparte pe lumea asta!Nu exista vas intreg!Suntem doar cioburi...  dar avem ceva din memoria intregului primordial,ceva prin care  putem reflecta stralucirea lui.
Conditia;Iubirea care iarta multe si inima smerita!