duminică, 23 iunie 2013
Un zambet trist...
si nimic mai mult pe ziua de astazi.
Aici,doar compania muzicii,si o exclamatie ...cum de mai trece Doamne timpul adunand atatea regrete,atatea ganduri si sentimente nerostite de teama!
ps;Zambetul desprins firav din amaraciune este uneori mai dens si mai rascolitor decat lacrima...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
7 comentarii:
În privire și în mimică, MM a pus, de data asta, un fior tragic!
Frumos și plin de candoare!
Tocmai am terminat de citit( printre picături) o carte foarte interesantă„Rătăcirile fetei năsăbuite„, o carte ciudată, cu multă iubire și cu tot atâta lipsă de iubire.
I s-ar potrivi muzica pe care ai ales-o astăzi!
Ea este o artista desavarsita,fabuloasa!Ma hranesc doar privind-o,ce sa mai spun de nobletea vocii ei,atat de melodica,plina,curata.Aici nu mai este chiar ca in tinerete,vocea ea s-a mai estompat nitel in registrul acut,dar maturitea vastei isi spune cuvantul in modul de a trai muzical textul si compozitia de ansamblu.
Cartea trebuie sa fie destul de realista ,gandind dupa contrastul mentionat si chiar titlu.Cu totii ratacim,cu totii suntem nesabuiti uneori.Cumva sunt sinonime,nu?
`”rătăcitori„ `și „nesăbuițí”? da,un fel de rătăcire de personalitate, de simțire, de dăruire.
Știi,cred că, adesea, frumusețea se ascunde și rătăcirea sentimentală.
Frumusetea?...avea Paul Klee,unul dintre pionierii picturii moderne ,o vorba"Frumosul invinge uratul ,fara a se feri din calea lui"...cam asa ar trebui sa fie,metaforic vorbind,in realitate insa daca nu te feresti bine ,,,risti sa te uratesti.
Dar poti oare sa te feresti mereu?..Si uite asa traim uratul lumii si al vietii mai pregnant decat putem duce...si ajungem sa fim asa cum suntem
Cândva, în studenție, grație unui asistent la cursul de ”Literatură universală„ care conducea seminarul,începusem să studiez „estetica urâtului„, nu neapărat ca preocupare esențială, dar era ceva care îmi plăcea.
Era foarte interesant.
M-am luat cu altele,viața are prioritățile ei, așa că,de mulți ani nu m-am mai gândit la „frumos„ și la „urât„ dintr-o perspectivă metaforică, le-am luat așa cum sunt..
În cartea pe care am citit-o, cam așa cred că ar trebui să sune una dintre teme- estetica urâtului, componentă invizibilă a eului..
M-ai facut curios...cine este autorul cartii?
Pai , ca idee,o caricatura exista in fiecare...in rest vorba aceea, cele bune sa se adune,cele rele sa se spele!
Scriitorul este Mario Vargas LLosa, laureat la Premiului Nobel pentru literatură, în 2010, iar cartea este `Rătăcirile fetei nesăbuite„- o iubire imposibilă ai crede, un fel de tortură- patru decenii, trei continente într-o lume postbelică, care se zbate spre a se întoarce și ea la a învăța lecția iubirii.
Trimiteți un comentariu