A ucide iubirea cuiva...

In una din cartile parapsihologului SN Lazarev se vorbea de un pacat capital,intitulat "uciderea iubirii".
Pe scurt,daca ai tradat pe cineva,daca l-ai respins,ignorat,inselat asteptarile din dragoste inseamna in opinia autorului a ucide iubirea din el.
Lucrul acesta conform legii cauzei si efectului, atrage cu sine in viata ta , necazuri,suferinte,boli grave!Reactiunea se va manifesta fie mai devreme sau mai tarziu,iar uneori se transmite asupra urmasilor tai.

Asadar as spune,gandeste-te bine, nu doar la imperativul de a iubi,ci si la urmarea lipsei acestuia,care este distrugerea iubirii aproapelui tau!
A nu iubi ,inseamna a ucide iubirea!!!!

Asa este,pentru ca atunci cand iubirea iti este reprimata,pur si simplu pierzi ceva din  increderea in tine,in oameni,in umanitate .
Ceva se prabuseste in tine,ceva s-a stins.Nu ma mira atatea cazuri de sinucideri,din dragoste neimpartasita.
Cand ceva a murit in tine,ceva fundamental,poti ajunge sa nu mai vrei trai.
Acel potential al tau de a oferi iubire altora ,este intr-o anumita masura(depinde de caz)afectat,cangrenat.
Ca atare se instaleaza  adeseori sentimentul de ura ,agresivitatea!El te macina interior,dar se rasfrange fireste si in exterior asupra altor persoane.
Asadar raul facut cuiva de tine se poate lesne extinde prin acesta si asupra altora !
Iata de ce" a ucide dragostea cuiva",este un pacat capital !

Doar avand capacitatea educata de a relativiza-minimaliza ceea ce este lumesc ,de a  accepta ,asuma orice deceptie,suferinta prilejuita de altii ca un act de penitenta pentru curatirea unor neajunsuri in arborele vietii tale,doar prin  a te raporta unei permanente aspiratii si  cautari in plan superior,divin,poti rezista acestui atac asupra potentialului iubirii din tine incat sa nu cazi in extrema urii distructive.

Sinele mandru si egocentric

 CONSTATARE

Eu inteleg ca atunci cand cineva iti lasa un comentariu pe blog,ca sa nu spun de mai multe,e de bun simt elementar sa dai click pe icoana persoanei respective,si la randul tau citind ceva de pe blogul persoanei ce ti-a oferit un timp din timpul sau liber  scriindu-ti,sa lasi si tu un comentariu  pe acolo.
Nu e musai sa procedezi imediat la aceasta maniera,dar poti gasi un timp intr-o zi pentru a citi si comenta cate ceva si in casuta virtuala a vizitatorilor tai.Vizitatori care dovedesc buna masura,nu jignesc ,nu au venit evident cu scopuri anume pe blogul tau,ci doar isi doresc ceva conversatie pe aceasta cale.
Nu e musai iarasi sa-ti placa blogul "vecin" ca sa comentezi ceva,e doar o chestiune de principiu, de omenie !
Sa oferi altuia ceea ce tie insuti iti face placere primind!
Iata un insemn a ceea ce tine de spiritul prieteniei,iubirii.


MENTIUNE:

 Cand ajung sa vizionez alte bloguri,ceea ce remarc adeseori ca nota generala,este o anumita cantitate de suflet,de preocupare pentru a impartasi un mesaj,o idee ,un hobby,o deceptie,o bucurie,etc...toate acestea cer desigur timp ,implicare,daruire.
Mi se pare firesc in calitate de fiinta cuvantatoare care tinde catre iubirea aproapelui  sa las acolo barem un comentariu ca insemn ca am citit,am vazut,am pretuit dorinta si efortul tau de a arata-exprima ceva.

CONCLUZII:

Aceasta constatare a lipsei de reciprocitivitate in comunicarea dintre blogeri,...nu face decat sa-mi reconfirme ca multi nu vor sa se straduie catusi de putin in viata lor ,sa iasa din matca sinelui mandru si  egocentric!!!
Ar trebui zau sa renuntati in acest caz la sectiunea "comentarii"...e dezonorant,chiar stupid as spune, sa astepti primi de la altii ,fara insa  sa te preocupe sa oferi la randu-ti !
Ori daca nu,caci evident va place nespus sa va comenteze altii,fa-ti un bine si educa-te!Submineaza eu-l ala mandru de ce stie si poate el,pentru a imbratisa prin ceva modestie,smerenie,empatie si alte fiinte apropiate care-ti bat la poarta.
Pentru ca e chiar nesimtire curata  ca cineva sa te salute ,si tu sa nu-i raspunzi la salut!!!!
Ei da ,exact despre asa ceva este vorba la urma urmei,de poti vedea simbolic toata povestea asta a comunicarii  cu dus si fara intors.

Unii isi imagineaza ca dau ceva altora prin ce posteaza pe blogul lor.Nu spun ba. De aceea si comentez.Insa daca nu esti capabil sa primesti la randu-ti si ce ofera altii pe alte bloguri,(fie mai putin,mai modest),crede-ma,in luciferica ratacire te afli!
Nu poti sa dai cu adevarat daca nu vrei primi cu adevarat!
Am ajuns sa cred,asta de mai multa vreme ,ca cine stie primi este mai presus de cine da!
Tema de reflectie,nu usoara!


ps:Suntem responsabili pentru toti cei cu care interferam in viata aceasta,indiferent la ce maniera,pe ce cale!
Indiferent de durata,poti discuta si un minut intr-o gara cu cineva,si esti responsabil pentru ce ai spus,pentru ce atitudine ai avut!
Totul se contorizeaza in Memoria Universului insusi!

Generatia EU/Epoca Narcisismului

Pe scurt cateva mentiuni despre Sfantul Serafim Rose:

Parintele Serafim Rose este unul dintre cei mai mari duhovnici ai ortodoxiei americane.(nascut in San Diego,California)
A fost un elev eminent care ar fi putut avea  o cariera ca om de stiinta. Nu a fost insa atras de asa ceva, simtea o chemare superioara catre spiritualitate ,catre Dumnezeu.Nu se putea defel impaca cu materialismul societatii americane,cu individualismul ei.
La inceput a studiat religiile orientale.Se specializate in limbi orientale,stia foarte bine chineaza veche si noua.
Intr-o zi insa intrand intr-o biserica ortodoxa a simtit ceva cu totul aparte,ceva  ce nu simtise in nici un templu budist sau alte institutii de cult religios.Cautarile sale au luat astfel sfarsit,s-a convertit imediat la ortodoxie.
A trait o vreme retras intr-o coliba ,unde pe langa mult post si rugaciune,studia scrierile sfintilor parinti si facea traduceri din manuscrise vechi.
Iubea natura si animalele.
A murit la varsta de  48 de ani.(1934-1982)

ps;Recomand materialul postat pentru parinti.