vineri, 3 august 2012

Rafael Sanzio:Madona Sixtina /Mihai Eminescu:Venere si Madona/


...."Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată,

Suflet îmbătat de raze si d-eterne primăveri,

Te-a văzut si-a visat raiul cu grădini îmbălsămate,

Te-a văzut plutind regină printre îngerii din cer

Si-a creat pe pânză goală pe Madona Dumnezeie,

Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin,

Fată pală-n raze blonde, chip de înger, dar femeie,


Căci femeia-i prototipul îngerilor din senin."......
                                             Venere si Madona (fragment) - Mihai Eminescu


Precum Mozart in muzica, este Rafael in lumea picturii :geniu,rege,zeu!
Incantatorul,divinul,frumosul,fermecatorul,sublimul Rafael.... prin astfel de adjective l-au descris contemporanii sai,si mai apoi in istoria artelor diversi exegeti ,critici de arta,pictori  ori poeti  de geniu. Au fost fascinati de opera sa :Goethe,Byron,Shelley,Dostoioevski,Shakespeare si multi altii.

Nici Eminescu care a studiat la Berlin,nu a putut dupa ce a vizitat celebrul "Muzeu de Arta" din Dresda unde se afla astazi celebra "Madona Sixtina"sa nu-i dedice cateva versuri inspirate de acest tablou uluitor.Este cazul primei sale poezii de exceptie;"Venere si Madona",poezie ce face dovada geniul sau poetic.Foarte putini stiu insa acest fapt... versurile mai sus bolduite exprima o realitate a panzei, a creatiei rafaeliene.
Priviti atent personajul din dreapta tabloului,religios este vorba de sfanta Ecaterina,artistic insa este vorba de cea mai fascinanta proiectie sacra feminina a imaginatiei rafaeliene! Este vorba desigur de proportiile fetei anume elaborate conform conceptiei si idealului sau de frumusete feminina, de cromatism, si nu in ultimul rand, atentie,un fapt specific madonei rafaeliene,de coafurile  plasmuite de pictor ,atat de potrivite cu expresia chipurilor angelice.In acest caz observati impletirea parului  in  suvite aurii  plecand de la mijlocul fruntii...practic ce vreau sa reliefez este faptul ca  Eminescu descrie exact ceea ce a observat prin versul;"Fata pala-n raze blonde"...si continua ca o impresie si constatare exclamativa imediata absolut fireasca ;"chip de inger" .Evident iarasi ,versul "cu surasul bland,vergin"este  rodul visarii  poetului fascinat de acest  magnific personaj care schiteaza un zambet suav abia perceptibil.



Salvador Dali - "Cap rafaelian"

"Madona Sixtina",este considerata de multi drept cea mai frumoasa madona din lume;in lumea picturii este catalogata drept lucrare sublima!A fost pictata la varsta de doar 30 de ani,si reprezinta astazi punctul de atractie major al "Galeriilor de Arta" din Dresda.Desi este conform organizarii spatiului plastic o compozitie inchisa piramidala,lucrarea ca stare de spirit transmisa,pare sa se deschida miraculos catre privitor,precum o floare ce-si deschide corola de petale in lumina blanda a soarelui.Este ceea ce vine din expresia chipurilor si a formelor ample,majestuoase  ce o compun impecabil.Forme Daruite as indrazni sa spun,ce parca ti se ofera in toata plenitudinea frumusetii lor concepute de artist.Incercati in acest sens "sa decupati",sa retineti din priviri forma Madonei cu Pruncul Iisus in brate...este prin expresia chipurilor,proportii,atitudine,drapaj absolut uluitore,atat de prezenta , grava si solemna,este...exact asa cum ar trebui sa fie,adica iti da sentimentul teribil a ceva unic ce nu putea arata altfel.Nu ma mira afirmatia lui Goethe,cand spunea despre Rafael;"El a reusit sa faca ,ceea ce altii doar si-au dorit."


Scena este imaginata ca fiind privita din cadrul unei ferestre drapate ... in prim plan stau rezemati de cadrul ei doi ingerasi cu un aer candid,usor nastrusnic...
Personaje;In stanga Papa Sixt al VI-lea,central Sfanta Maria cu Iisus prunc,in dreapta Sfanta Ecaterina (sau Barbara)
PS:Aflu mai recent despre fascinatia lui Dostoievski pentru aceasta pictura,El calatorind mult prin Europa,se spune ca ori de cate ori ajungea la Dresda,mergea special sa priveasca Madona ...Sotia sa stiind despre aceasta impresie deosebita ce o nutrea pentru aceasta pictura,i-a facut cadou de ziua lui o reproducere foto,realizata si procurata cu mare dificultate la vremea respectiva.Se spune chiar ca a murit privind-o....

10 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Bună dimineața!
Când vorbești, tac.
Stau undeva, într-un colțișor retras. Ascult. și observ.
Minunat lucru în lumea asta este ARTA!

Modart spunea...

Buna Gina..."Arta este semnul puterii vietii asupra haosului si mortii "spunea candva E.Lovinescu
E adevarat ca mare minune este,cred chiar ca doar ea poate sa ne faca mai buni,pacat insa ,mare pacat ca nu se studieaza temeinic in scoli,indiferent de profil,este ca sa inchei clasic,simetric cu acelasi Lovinescu"datoria fata de esenta noastra durabila"

ps;Sper ca a fost si utila remarca din articol.Ar trebui povestita elevilor cand se studieaza aceasta poezie eminesciana,preferata mea!Artele ar trebui studiate prin multiple interferente,paralele,comparatii...

INCERTITUDINI spunea...

Tocmai ai scris cel mai frumos eseu, dedicat femeii, un portret viu, în care culoarea, versul și sunetul se contopesc armonios.
Actul literar ar trebui văzut, așa cum spui, în complexitatea artistică, integrat în epocă, în relația lui cu celelalte arte.
„Venere și Madonă„ , deși este o poezie de tinerețe, 1870, construit pe tema contrastului dintre zeitatea antică a dragostei și Sfânta care întruchipează curățenia maternității, folosind ca punte de legătură între cele două ipostaze arta lui Rafael, este un admirabil poem romantic..
Oscilație între „dulce veste„, „„braț molatic„, „Madona dumnezeie„, „chip de înger, dar femeie„....până la „ bolnavă beție„, demon, buze-ngheț, bacantă..lung delir.
Pentru ca în final, furtuna să se potolească , în aceșași tulburător stil romantic:
„Sterge-ti ochii, nu mai plânge!... A fost crudă-nvinuirea,
A fost crudă si nedreaptă, fără razem, fără fond.
Suflete! De-ai fi chiar demon, tu esti sântă prin iubire,
Si ador pe acest demon cu ochi mari, cu părul blond.„

A nu se uita, antiteza inversă din „Înger și demon”
„Ea? -o fiică e de rege, blonda -n diadem de stele/
El răscoală în popoare a distrugerii scânteie..”
Tema- răscumpărarea prin femeie- dulce, calmă , ea potențează răzvrătirea bărbătească.

INCERTITUDINI spunea...

„Venere și Madonă„ , deși este o poezie de tinerețe, 1870, construită..am pierdut morfemul feminin, cu toate că tocmai despre femeie vorbeam.
Căldura, bat-o vina!

Modart spunea...

Multumesc de comentariu care pe scurt spune atat de mult despre aceasta poezie de excptie!
Finalul:..ador,demon,ochi,blond,ce sonoritati pline minunat ritmate...."blond" cu accent pe vocala conchide fermecator mesajul poetic.
Fata extazica rafaeliana ce pala-n raze blonde ...cred ca l-a inspirat in mai multe privinte decat putem noi sti sau imagina.
Ce crezi?

Modart spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
INCERTITUDINI spunea...

Profesorul meu de literatură clasică, Augustin Z.N. Pop, era eminescolog. Îl adora pe Eminescu. O adora și pe Veronica, pe care o considera MUZA totală a poetului. Îi exagera și veleitățile artistice.
Eu cred că Eminescu a iubit FEMEIA. Nu doar o femeie. Idealul de FEMEIE.
Idealul lui feminin era îngerul marmorean blond.
Pentru că era un talent genial, a creat portrete feminine , comparabile cu Picturile celebre.
Pentru că avea , probabil, acele reprezentări, pe care voi, artiștii le construiți în minte, în suflet. El le-a construit din rime.
Nu cred că Eminescu și-a cântat propriile-i trăiri. Poezia lui este dincolo de terestru.
Veronica era o femeiușcă. A avut și ea norocul să se afle în locul potrivit, la momentul potrivit.
Am fost de două ori, la intervale mari, la mormântul ei. Sunt o persoană sensibilă, plâng durerile altora..de exemplu acum, sunt atât de impresionată, de îndurerată de sfârșitul genialei pianiste, Mihaela Ursuleasa, al cărei destin a fost atât de crud.
Și pentru ea, și pentru fetița ei.
Voiam să spun că nu m-a impresionat moartea Veronicăi.
I-am aprins o lumânare.
Atât.

Modart spunea...

Pe mine m-a impresionat Veronica !!!Chiar l-a iubiit pe Eminescu...asa a putut ea sa depaseasca momentul,nu intru in detalii.
Da,foarte trist cazul pianistei Mihaelei Ursuleasa,am aflat si eu ieri intamplator de la tv.Prea multe exigente uneori...stii , MM spunea odata ca impresarul ei o facea sa planga uneori,deoarece isi dorea sa progreseze repede ,sa fie cea mai buna!Unele voci spun ca "a exploatat-o",era doar o copila la debut,si-a a muncit apoi teribil de mult pentru a deveni o celebritate.Viata privata nu prea a mai avut timp...

Modart spunea...

Stau si ma gandesc acum ca mai toate madonele rafaeliene (in nr de vreo 50)sund blonde...mi-a parut foarte rau ca nu am gasit un detaliu doar cu Sfanta Barbara pentru acest articol.
In copilarie intr-un almanah "Femeia" am gasit imaginea ei mare cat foaia,am ramas subjugat total,asa a inceput calea mea spre studiul picturii.In biblioteca din oraselul in care m-am nascut, am luat apoi pe rand toate cartile de pictura,nu aveam deloc concurenta.Pentru Rafael,am pastrat o admiratie speciala,doar aceasta lucrare si "Scoala din Atena" de le-ar fi pictat tot zeul picturii ar fi fost.Sunt uluitoare!

INCERTITUDINI spunea...

Da, Cred că de cele mai multe ori, celebritățile „ard„ prea intens.Nu au copilărie. Se trezesc, brusc, adulți.
Poate că de aceea mor atât de timpuriu.
Trist..