miercuri, 16 octombrie 2013

In cautarea unei familii

Interesant este cazul cu problematica lui ,mai putin realizarea cinematografica in care retetarul comercial isi spune evident si aici cuvantul.Sunt multe aspecte discutabile,oricum merita vazut si de analizat.
Un film placut si interesant despre ambitie,dragoste materna,sacrificiu,abandon,familie si nu in ultimul rand despre neajunsurile unei societati in cazul rezolvarii unor situatii defavorizate.



Un film bazat pe fapte reale,este vorba despre  cazul unui tanar american de origine romana care isi doreste sa ajunga student la Harvard.Fara tata,mama foarte bolnava mereu spitalizata,fara sprijinul serviciilor sociale la un moment dat pentru a-si termina baremi colegiul,Alex ,un elev eminent,se vede nevoit in final de a cauta singur o familie vitrega adoptiva.Cum s-a adaptat in urma adoptiei,dar mai cu seama care este parcursul vietii sale pana la acest capitol...va las sa vizionati  filmul si sa meditati de ce nu asupra unor aspecte comparativ cu ce se intampla in climatul nostru social autohton de astazi....

MENTIUNE:Un caz desigur impresionant la categoria filmului inspirat dupa cazuri reale...trebuie stiut ca asemeni filme se fac adeseori in urma unor sondaje ale opiniei publice despre diverse cazuri deosebite prezentate de mass-media .Pentru cele de top se realizeaza o ancheta a cazurilor mai amanuntita si se scriu apoi scenariile.Producatorii,adica finantatorii filmului,contacteaza apoi regizori care fireste intr-o prima etapa alcatuiesc distributia.
Este o strategie ce face desigur parte din marketingul filmului american la aceasta categorie.
Noi romanii,cand vom urma exemplul?Sunt atatea subiecte dramatice  emotionante, reale,cu valoare educativa care ar putea inspira n scenarii pentru filme remarcabile,autentice de maxima audienta!

http://filmecrestineonline.ro/finding-family-2011-gasirea-unei-familii/


ps:Ce m-a frapat cel mai mult este procesul intentat mamei sale la varsta de 16 ani...nu povestesc mai mult,urmariti filmul!Ce parere aveti??!


marți, 15 octombrie 2013

Inainte de a muri...

iata un top cu 50 de dorinte  conform unei sondaj al unei companii pe un esantion de 2000 de adulti.
Interesant locul 26!Fulminant de laic si pragmatic locul I!
In general constat ca lumea ar vrea sa viziteze anumite locuri inainte de a-si termina conturile cu aceasta lume...voi ce dorinta suprema lumeasca aveti pe care ati dori sa o transformati in realitate?

http://www.apropo.ro/life-style/top-50-ce-dorinte-au-oamenii-inainte-de-a-muri-10522354



Eu as alege din lista respectiva numarul 27!
Insa altceva m-ar preocupa mai mult....

luni, 14 octombrie 2013

Pesimism vs Optimism

Pesimişti ne naştem, nu devenim: pur şi simplu, unii dintre noi sunt programaţi genetic să vadă întotdeauna „partea goală a paharului”.

Mai mult citeste aici:

http://www.descopera.ro/dnews/7967989-pesimismul-este-inscris-in-gene

Si totusi...

Daca realitatea ar fi roz,pesimismul ar fi evident o boala ,cum nici pe departe nu-i asa, pesimismul isi are evident ratiunea sa .Nu poti trai intr-o mare mizerie sociala fara sa nu fii marcat,intristat,revoltat,suparat.Daca uneori tristetea aceasta acuta se intensifica  conducand spre forme grave sau mai putin grave ale depresiei,este iarasi un  efect firesc care tine de demersul nefavorabil al vietii personale ,al familiei  si desigur de contextul unei  societati bolnave,neglijente,corupte.
Optimismul exagerat de dragul gandirii pozitiviste in sine,il gasesc mai degraba vinovat,maladiv chiar,pentru ca nu-si are acoperire in planul realitatii in care traim.Adeseori constat la optimisti o forma de naivitate,credulitate,o marca a incapacitatii de a judecat lucid,obiectiv,realistic.Ai desigur dreptul sa fii optimist,e bine sa speri,sa crezi in mai bine ,dar aceste asteptari trebuiesc sa sprijine pe un suport real.Nu poti induce si savarsi ceva fara sa ai mijloacele necesare,cadrul propice afirmarii lor.De la un asemeni optimism lesne cand asteptarile ti-au fost spulberate ,poti cade intr-o depresie puternica!
In concluzie,pesimismul e ceva cat se poate de firesc,e scuzabil,insa optimismul exagerat,adica doar de dragul unei asa zise gandiri pozitiviste e nefiresc!Evident intre cele doua forme in sine este necesar un stil echilibrat bazat pe o anume masura in care ele fuzioneaza in cantitati moderate si se exalta reciproc precum doua culori complementare juxtapuse.Ca tindem uneori catre extrema unuia sau altuia asta ar fi desigur problema,extremele in orice situatie se stie nu sunt de dorit!




Reversul medaliei:

Unii vad partea plina a paharului dar nu iti dau un strop de apa sa bei de sete...altii vad partea goala a paharului si-ti dau din plinul ei sa bei totul.Primii au obsesia plinului indestructibil si mereu sporind,iar ceilalti au obsesia plinului iluzoriu adica a desartaciunii si golului lumesc.Optimistul si pesimistul?

Asa este: "Nu da bogatul cat da saracul!"
Pentru ca saracul stie ce inseamna partea goala a paharului!

Daca ai ,valoreaza cat dai celui care nu are!


ps; Am uitat,da sunt de acord cu ce se spune in articol,,,exista o mostenire genetica ,o amprenta ce dicteza o anume predispozitia pesimista sau optimista!Dar nu uitati ca ea vine din vechime ca rezultanta a unor factori si  fapte nedrepte ale umanitatii .


duminică, 13 octombrie 2013

Ingerul canta...

si lumea trecea,trecea.



Locatie;"Casa Binelui" din parcul public "Colt de Rai"-Tecuci

Iata ce spune domnul Gheorghe Iovu pe site-ul personal:

"Mi-ajunge sa stiu ca si numai o singura persoana este atinsa de vraja muzicii interpretate de mine..."

Concluzie; "Ochi aveti sa vedeti si nu vedeti,urechi sa auziti si nu auziti"-Biblia

ps; Alte concluzii ...va apartin!

sâmbătă, 12 octombrie 2013

Sunetul Tacerii...



Acest monumental de simplu si incantator cantec apartinand lui Simon &Garfunkel ar putea fi pe locul I in opinia mea  la sectiunea celor mai inspirate compozitii simple muzicale din istoria muzicii...versiunea piano ma tulbura si incanta  cel mai mult!
Clipul o incantare asemeni!

ps:O linie melodica lirica,si o surpriza,versuri de forta ce te duc cu gandul la o balada rock:

Hello darkness, my old friend
I've come to talk with you again
Because a vision softly creeping
Left its seeds while I was sleeping
And the vision that was planted in my brain
Still remains
Within the sound of silence

In restless dreams I walked alone
Narrow streets of cobblestone
'Neath the halo of a street lamp
I turned my collar to the cold and damp
When my eyes were stabbed by the flash of a neon light
That split the night
And touched the sound of silence

And in the naked light I saw
Ten thousand people, maybe more
People talking without speaking
People hearing without listening
People writing songs that voices never share
And no one dared
Disturb the sound of silence

"Fools", said I, "You do not know
Silence like a cancer grows
Hear my words that I might teach you
Take my arms that I might reach you"
But my words, like silent raindrops fell
And echoed
In the wells of silence

And the people bowed and prayed
To the neon god they made
And the sign flashed out its warning
In the words that it was forming
And the sign said, "The words of the prophets are written on the subway walls
And tenement halls"
And whispered in the sounds of silenc

vineri, 11 octombrie 2013

Everybody hurts



Atata tristete in linia melodica  si vers... si cat adevar,uneori orice este gresit,uneori fiecare raneste.


joi, 10 octombrie 2013

Tableta de umor/Tanta si Costel



Doi actori cu un sarm si un stil inconfundabil!Si daca scenariul este unul de calitate,al unui umorist de exceptie precum Baesu,voila minunatie de sceneta pe care va invit cu drag  sa o revizionati/vizionati !
Nostalgii alb-negru conturand  zambete atat de colorate!

Zi buna si buna sa va fie inima!
Si nu uitai...sa zambiti!

miercuri, 9 octombrie 2013

Proiectii


"In aceasta lume holografica, toti ceilalti sunt tu si tu intotdeauna vorbesti cu tine insuti. Atunci cand folosesti un cuvant denigrator pentru cineva care a facut o greseala, opreste-te si gandeste-te daca nu ai putea folosi acelasi cuvant si pentru tine. Daca esti cinstit, raspunsul va fi in mod invariabil afirmativ. Lumea este o oglinda uriasa, care intotdeauna reflecta parti din noi insine"

Tot articolul aici:

http://www.damaideparte.ro/index.php/ceea-ce-este-proiectat-asupra-celorlalti-nu-acceptam-in-noi-insine/3206/

Deduc ca ne cam scaldam cu totii in aceeasi apa...adica bun sau rau,harnic sau lenes,onest sau escroc,martir sau calau etc,etc nu mai conteaza,intram in aceeasi oala ,un mare ghiveci terestru omenesc in care vorba lui Shopenhauer s-ar potrivi de minune:"lumea e cum este si ca dansa suntem noi !"
Asa sa fie oare?
.





marți, 8 octombrie 2013

La starea...

proasta care o am ,as putea misca muntii de durere.Incerc sa ma calmez.



Pacat ca inregistrarea este asa cum este...altminteri  doua voci de exceptie ce se completeaza intr-o maniera stralucita... si da,un cantec de o rarisima frumusete!!!


vineri, 4 octombrie 2013

Tableta de umor/Nu am gasit alta rima...



Chiar minunat acest moment umoristic...desi nu prea imi arde de ras,mi-am zis totusi sa balansez  aceasta stare de indispozitie ,anxietate,suparare cu o mica tableta de umor menita sa ma deconteze de la tabloul asta social si meteorologic sinistru.
Generatiei mai noi ,nu o ratati,generatiei mai vechi ,sper sa va bucure reantalnirea cu acest moment antologic semnat Toma Caragiu.