duminică, 17 martie 2013

Primavara

"Primavara",una dintre cele mai fascinante picturi a renasterii timpurii italiene,este o compozitie alegorica complexa care a starnit foarte multe comentarii,analize,dispute prin diverse interpretari si interconexiuni  de ordin literar,filozofic ,plastic.
Astazi nu mi-am propus decat sa invoc in cateva cuvinte imaginea Primaverii  din acest  magnific tablou boticellian.Cuvintele vi le las special voua iubitorilor de arta si natura,cele doua mari peceti ale divinitatii pe pamant in opinia mea.




Silueta zvelta,usor hieratica,farmeca prin trasaturile suave ale chipului invalurit in delicate reflexe blond-cafenii,(un  portret medalion ,monumental incadrat de flori,)prin frumusetea drapajului unduind ce defineste expresia ei dinamica si desigur bogatia  ornamentala a rochiei albe,o veritabila fresca florala !


La o analiza minutioasa,botanistii au descoperit in detaliile tabloului cca 500 de specii de plante si flori!!!! 

Stiinta compozitiei viguroase,de sinteza, in linii ample si de expresie monumentala, se imbina asadar cu o fantastica atentie si maiestrie in redarea celor mai mici detalii! Aceasta vibratie picturala a  spatiului prin forme punctuale,o distributie densa omogena aici,confera spatiului  plastic o nota aparte de voiciune ,delicatete,si exuberanta .Ce fantastic efort ,ce netarmuita dragoste si plecaciune  din partea artistului de a cuprinde si reda cu atata rabdare,migala si finete aceasta Splendoare a renasterii naturi in toata plenitudinea ei!
Paradisiaca alegorie aceasta pictura prin care artistul resimte tainic sublimul si il restituie prin harul sau lumii intregi!

PS:Un gand de moment:
Cand va fi luata oare in serios arta ?

10 comentarii:

INCERTITUDINI spunea...

Asemenea copilului care și-a învățat poezia dedicată Zilei Mamei,primăvara boticelliană și-a adunat aici întreg spiritul tinereții nenumăratelor specii de flori, într-un extraordinar poem alegoric!
Stau și mă minunez, recunosc, astăzi văd pentru prima oară aceste splendide ipostaze ale primăverii firii .
Mă încearcă o mulțime de sentimente- emoție, uimire, plăcere,liniște, răsfăț,visare, toate însemnând deplină recunoștință în fața Artistului de Geniu!
Mulțumesc frumos pentru clipa de măreție artistică!

Modart spunea...

Boticelli,unul dintre marii tristi ai istoriei artelor!!!...avea o sensibilitate iesita din comun,un suflet de poet prin delicatetea grafismului si o viziune foarte personala in interpretarea frumusetti feminine.O anume asimetrie a ochilor(foarte modern aspect pentru vremea respectiva) le confera personajelor sale un aer trist,melancolic , o anume alungire a personajelor,pentru a deveni zvelte ca niste trestii...ganditoare, vorba lui Pascal!
Multumesc si eu frumos de asa ganduri si sentimente impartasite!

INCERTITUDINI spunea...

Eu văd aici primăvara ca ipostază a unei tinere viitoare mame-ușor melancolică, frumoasă, delicată, dar energică, ea își va dărui rodul peste întreaga fire!

Modart spunea...

Da!...asa este...lucrarea se pare ca a reprezentat un dar de nunta pentru un verisor al lui Lorenzo de Medici, si este plina de simboluri!Tot incearca unii sa le descifreze,coreleze ,sa dibuieasca sensul si semnificatiile ei asa cum a intentionat artistul.
Ce dar de nunta!!!!!!!!Fabulos!

Mihai spunea...

Arta? De cine sa fie luata in serios? Cine are un strop de suflet, o ia in serios. Cine nu are... De ce ne-am bate capul cu astfele de oameni?

Modart spunea...

Plec de la premisa ca atat timp cat nu este o disciplina de studiu riguroasa,multi raman indifirenti...adica sensibilitatea se mai si formeaza,educa.Chiar si acolo unde exista ,se poate mai mult intelege si altfel medita ...
Altfel spus,hai sa o lasam mai moale cu stiintele exacte si sa exploram mai mult acest taram fantastic al spiritualitatii omenesti..
Se problematizeaza mult astazi despre existenta/nonexistenta lui Dumnezeu din perspectiva unor studii stiintifice ,dar zau, din perspectiva artelor nu prea am auzit!

stropidesuflet spunea...

Primavara lui Boticelli este sublimă! Cu câtă graţie şi eleganţă ne reaminteşte pictura că primăvara este izvorul revenirii la viaţă, zămislitoarea sutelor de flori. Pasiunea pentru detaliu a lui Boticelli este perfect completată de tonurile pastel si delicateţea tuşelor. Oare există un mod mai expresiv de a inchina odă primăverii decât înfăţişând-o ca pe o frumuseţe angelică, înveşmântată în dantelăria florilor de mai?

Modart spunea...

Exista sa stii opere in istoria artelor,printre care si aceasta , catalogate drept lucrari sublime.Acesta a fost termenul ales de critici,!...Eu am sa incerc sa revin asupra acestei compozitii complexe,deoarece exista un personaj in aceasta pictura care ma fascineaza intr-un mod cu totul si totul deosebit.Nu dezvalui deocamdata mai mult,astept starea si inspiratia necesara.

Mihai spunea...

Fiecare om are partea sa de "tehnic" si latura artistia. Problema tine de raport. Cat despre "disciplina de studiu", nu sunt de acord. Eu sunt afon. Si orice studiu muzical as urma, tot si-ar duce oamenii mainile la urechi in momentul in care as incepe sa cant. Desigur, imi place muzica, dar, folosind o vorba a unui amic, "eu cant bine, dar partea de redare e defecta!"
Nici o "fortare" la studiu nu da rezultate. As putea spune ca are efect contrar.

Modart spunea...

M-ati inteles gresit.Eu ma refeream la studiul artei ca receptor.Nu formarea ca artist in sine,nu talentul.A sti sa primesti frumusetea artei,este la fel de important,(daca nu si mai mult )ca si faptul de a o crea.Vorba cuiva,ca sa existe mari poeti,trebuie sa existe mari ascultatori.Daca nu exista, ma gandesc acum ca nici nu se vor naste mari artisti.Un anume echilibru.Ne indepartam de ceva ,pierdem un posibil viitor Dar!

PS:Apoi una este creatia si una interpretarea.Multi stiu cine canta "Un albastru infinit" ,dar si mai multi habar nu au cine a compus piesa?