Reascultand-o pe Dalida cu piesa "Je suis malade",descopar recent ca ea a cantat acest cantec in versuri extrem de sumbre si dureroase in mai multe spectacole si concerte.
Celebra diva a anilor 60,70 s-a sinucis in 1987 lasand un biletel de adio in care spunea: "Viata a devenit insuportabila,va rog sa ma iertati".Cantecul mentionat anticipa cumva as spune ,tragicul moment al sinuciderii.
M-am dus apoi cu gandul la Madalina Manole.Ea declara intr-un mesaj de adio" nu ma mai suport!"
Asadar, exista un prag psihic al suportabilitatii,o tensiune interioara care slabeste si poate ceda intr-un final in urma unor deceptii puternice,a unor traume sau boli ascunse,a unei stari generale de anxietate amplificate de o anumita hiperemotivitate.Artistii ,sa nu uitam, au un nivel de sensibilitate mai mare, se consuma traind actul artistic printr-o empatie crescuta.Ca atare, se identifica cu versul,cu mesajul si starea de spiririt a muzicii daruite.
Si in cazul Madalinei precum cel al Dalidei, ea canta inainte de tragicul eveniment piese cu versuri sfasietoare ca spre exemplu piesa "Suflet gol", probabil ultimul ei hit.
Daca asculti acest cantec,mesajul textului judecand dupa ce a urmat in viata artistei,il poti gasi "profetic",de parca ar fi fost scris postmortem.Exact ca in cazul Dalidei!
CONCLUZIE:
"Cuvantul nu-i vrabie "spune o zicala la chinezi,adica nu vine asa...si pleaca ;vine si staruie in mintea si inima ta ,ajungand prin repetitie pana a incolti pentru a da anumite anumite rezultate mai tarziu...bune sau rele!
Orice actiune este urmarea unor cuvinte interioare...un anumit fond de cuvinte staruite printr-o anumita frecventa.isi pun intr-o foarte mare masura amprenta in subconstientul nostru inducand la anumiti stimuli externi un anumit mod comportamental de a simti si actiona.
In multe cazuri suicidul este rezultatul depasirii nivelului minim de suportabilitate!Pur si simplu nu mai suporti ceva ,iar faptul asta te poate aduce in pragul unei disperari fatidice.
Aceasta suportabilitate este precum acea tensiune( numita rezistenta) dintr-un fir de care atarna o greutate...cand greutatea tot creste ,firul slabeste si ajunge intr-un final sa cedeze,rupandu-se!
Ce ar fi de facut?
Fireste,trebuie ca firul sa fie intarit pentru a spori gradul de rezistenta. Asta implica un ajutor moral si afectiv din partea cuiva(familie,prieteni,psiholog),si iarasi,foarte importanta este Credinta,doar ea te poate ajuta sa te detasezi de orice nivel de asteptare lumeasca.Bine ar fi ca ambele solutii sa fie corelate .
Drame si tragedii au loc in lumea asta pentru ca am uitat de calitatea iubirii aproapelui, pentru ca avem prea putina credinta.A crede implica sa minimalizezi ,sa relativizezi importanta unor atasamente si aspiratii lumesti... pana la renuntare de este cazul.
Cred ca ambele artiste erau prea atasate de imaginea lor si foarte marcate in plan afectiv de o dragoste neimplinita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu