sâmbătă, 31 decembrie 2016
vineri, 30 decembrie 2016
Credinta in numele Iubirii
Exista "credinta prin credinta" si "credinta prin iubire"!!
Doar in al doilea caz exista credinta adevarata!
Poate un copil crede in parintele sau daca nu simte iubirea sa?
Nu poti crede cu adevarat in cineva fara sa-l cunosti prin emotie .
Nu tin sa rezonez prin n argumente in cazul disputei pro/contra divinitate,,,ci mai cu seama sa-mi deschid simtirea inimii catre ceea ce Viata daruieste prin atatea cai de afirmare,fie ale Naturii fie ale creatiei umane.
Povestind cu entuziasm ce simt in fata frumusetii,inteligentei si spiritului creativ uman,..iata argumentul meu suprem in favaoarea existentei divine!Caci nimic nu s-ar putea savarsi ,daca nu ar fi fost dat sa se poata savarsi!
Emotia omului in fata frumosului e sfanta!Nu stiu cum se face,dar vaz adeseori credinciosi care sunt insensibili la frumos.Pasesc grabnic catre casa dupa ce au iesit de la slujba,dar nu nu prea privesc natura,cerul,nici barem nu iau aminte bine la chipurile oamenilor din jur.Ce-i asta?
Sentimenul divin e in inima omului,nu e nevoie nici barem de nu stiu ce lectura pentru asta...doar sa fii atent la glasul inimii tale..ea cere fireste sa te caiesti,ea cere fireste sa slavesti,ea cere fireste sa fii mai bun!...e atat de simplu!Atatea argumente,dispute,teorii pro-credinta au ajuns prin saturatie sa inabuse glasul inimii omenesti.Nu e bine,deloc,pentru ca ne abatem astfel de la calea dreapta a iubirii.Ajungem sa iubim mai mult dizertatia cu iz teofilozofic decat Viata in sine,decat semenii,decat Natura!Amor de amorul discursului,amor din superbia sinelui atotcunoscator,dar iubire adevarata cu acest atasament al domniei literei,nu mai este!
Dumnezeu vrea sa simti,sa iubesti,sa-ti traiesti viata adunand cat mai mule emotii bune constructive.
Iubirea tine de o atitudine sensibila si activa a omului fata de realitatea inconjuratoare.
Cea mai mare porunca biblica,este nu sa crezi in Dumnezeu, ,ci sa iubesti pe Dumnezeu cu toata puterea ta!In fond,credem pentru ca iubim ,nu iubim pentru ca credem!Iubirea ar trebui sa fie izvorul credintei,credinta in acest caz doar o rezultanta a acesteia!
Credinta fara iubire,,,e searbada,artificiala,oarba,,iar adeseori se conjuga in acest caz cu fatarnicia, fanatismul ,paranoia!
Credinta fara iubire,e forma fara continut,trup fara suflet,viata fara de viata!
Unii sunt constransi sa creada,sunt indoctrinati de mici,si cred astfel orbeste,uitand de imperativul iubirii!
Se ajunge lesne astfel la fanatism religios,incontestabil un mare pericol pentru umanitate!
"Iubeste si fa ce vrei!"-Sfantul Augustin
Doar in al doilea caz exista credinta adevarata!
Poate un copil crede in parintele sau daca nu simte iubirea sa?
Nu poti crede cu adevarat in cineva fara sa-l cunosti prin emotie .
Nu tin sa rezonez prin n argumente in cazul disputei pro/contra divinitate,,,ci mai cu seama sa-mi deschid simtirea inimii catre ceea ce Viata daruieste prin atatea cai de afirmare,fie ale Naturii fie ale creatiei umane.
Povestind cu entuziasm ce simt in fata frumusetii,inteligentei si spiritului creativ uman,..iata argumentul meu suprem in favaoarea existentei divine!Caci nimic nu s-ar putea savarsi ,daca nu ar fi fost dat sa se poata savarsi!
Emotia omului in fata frumosului e sfanta!Nu stiu cum se face,dar vaz adeseori credinciosi care sunt insensibili la frumos.Pasesc grabnic catre casa dupa ce au iesit de la slujba,dar nu nu prea privesc natura,cerul,nici barem nu iau aminte bine la chipurile oamenilor din jur.Ce-i asta?
Sentimenul divin e in inima omului,nu e nevoie nici barem de nu stiu ce lectura pentru asta...doar sa fii atent la glasul inimii tale..ea cere fireste sa te caiesti,ea cere fireste sa slavesti,ea cere fireste sa fii mai bun!...e atat de simplu!Atatea argumente,dispute,teorii pro-credinta au ajuns prin saturatie sa inabuse glasul inimii omenesti.Nu e bine,deloc,pentru ca ne abatem astfel de la calea dreapta a iubirii.Ajungem sa iubim mai mult dizertatia cu iz teofilozofic decat Viata in sine,decat semenii,decat Natura!Amor de amorul discursului,amor din superbia sinelui atotcunoscator,dar iubire adevarata cu acest atasament al domniei literei,nu mai este!
Dumnezeu vrea sa simti,sa iubesti,sa-ti traiesti viata adunand cat mai mule emotii bune constructive.
Iubirea tine de o atitudine sensibila si activa a omului fata de realitatea inconjuratoare.
Cea mai mare porunca biblica,este nu sa crezi in Dumnezeu, ,ci sa iubesti pe Dumnezeu cu toata puterea ta!In fond,credem pentru ca iubim ,nu iubim pentru ca credem!Iubirea ar trebui sa fie izvorul credintei,credinta in acest caz doar o rezultanta a acesteia!
Credinta fara iubire,,,e searbada,artificiala,oarba,,iar adeseori se conjuga in acest caz cu fatarnicia, fanatismul ,paranoia!
Credinta fara iubire,e forma fara continut,trup fara suflet,viata fara de viata!
Unii sunt constransi sa creada,sunt indoctrinati de mici,si cred astfel orbeste,uitand de imperativul iubirii!
Se ajunge lesne astfel la fanatism religios,incontestabil un mare pericol pentru umanitate!
"Iubeste si fa ce vrei!"-Sfantul Augustin
joi, 29 decembrie 2016
Bunatatea
Traim intr-o lume atat de egoista si materialista,incat Bunatatea care ar trebui sa fie ceva firesc in calitate noastra de fiinte posesoare de scanteie divina,ajunge sa devina in perceptia noastra un fel de minune,miracol cand o aflam atat de rar!
Nici in acest caz nu o pretuim suficient incat sa o luam drept Model!
Cu cateva zile inainte de Craciun ,intamplarea face sa prind o discutie la radio,intr-o emisiune de caritate.
Acolo se prezinta tot felul de cazuri care necesita ajutor urgent,iar ascultatorii sunt sensibilizati sa faca donatii atat cat vor si pot ei.
O femeie milostiva si credinciosa din Barlad ,a oferit 200 de lei ..era un bonus de Craciun pe care ea il oferea unei tinere bolnave ca sa-si cumpere de ei un cadou de Craciun.
Din discutia cu moderatorul emisiunii,femeia care obisnuia adeseori sa ajute pe sarmani desi avea o leafa modesta,era convinsa ca Dumnezeu ii va da pe alta cale,ca va fi rasplatita!
Si s-a intamplat "Minunea"!!!
Dupa un timp,a telefonat un domn, care impresionat de bunatatea si credinta acestei femei,a tinut sa-i ofere 500 de lei!
Ce lectie de viata,de credinta,iubire!!!
!!!"Nu recunosc virtute omeneasca mai mare decat bunatatea!"-Beethoven
Nici in acest caz nu o pretuim suficient incat sa o luam drept Model!
Cu cateva zile inainte de Craciun ,intamplarea face sa prind o discutie la radio,intr-o emisiune de caritate.
Acolo se prezinta tot felul de cazuri care necesita ajutor urgent,iar ascultatorii sunt sensibilizati sa faca donatii atat cat vor si pot ei.
O femeie milostiva si credinciosa din Barlad ,a oferit 200 de lei ..era un bonus de Craciun pe care ea il oferea unei tinere bolnave ca sa-si cumpere de ei un cadou de Craciun.
Din discutia cu moderatorul emisiunii,femeia care obisnuia adeseori sa ajute pe sarmani desi avea o leafa modesta,era convinsa ca Dumnezeu ii va da pe alta cale,ca va fi rasplatita!
Si s-a intamplat "Minunea"!!!
Dupa un timp,a telefonat un domn, care impresionat de bunatatea si credinta acestei femei,a tinut sa-i ofere 500 de lei!
Ce lectie de viata,de credinta,iubire!!!
!!!"Nu recunosc virtute omeneasca mai mare decat bunatatea!"-Beethoven
miercuri, 28 decembrie 2016
Fatarnicia crestinului si animalele salbatice
"Animalele salbatice sunt mai domestice decat limba crestinului."-ieroschimonah Nil Dorobantu
Despre ieroschimonahul Nil Dorobantu:
https://creativplace.blogspot.ro/2016/11/dorobantul-lui-dumnezeu.html
Despre ieroschimonahul Nil Dorobantu:
https://creativplace.blogspot.ro/2016/11/dorobantul-lui-dumnezeu.html
luni, 26 decembrie 2016
Film/Intoarcerea la dragostea dintai
Poetic film in cadre luminoase si colturi minunate de natura,cu nuante de suflet din jocul privirilor si dialoguri ce-ti fac realmente placere sa le asculti...
Doua romante intregesc farmecul filmului dandu-i un anume parfum nostalgic atat de potrivit cu tema de dragoste si subiectul lui: "Ciobanas cu 300 de oi"si "Ti-am dat inima"(nu-l stiam)cantec adorabil interpretat de insasi actrita Rodica Muresan .
Filmul asta merita vazut fie doar si pentru momentul de la stana unde se canta aceste doua romante,,,a doua pe mine unul m-a subjugat total!
Ce mi-a placut iarasi in mod deosebit, sunt cele doua momente de tacere prelunga din final ale ei,atunci cand el insista sa-i dea un raspuns in urma unui incident.Privirea ei spune atat de mult,,,chiar nu era cazul sa raspunda.Uneori,tacerea este raspunsul perfect!
MENTIUNE:El intreaba daca l-a iubit vreodata cu adevarat,,,era clar ca ea l-a iubit mult,insa el nu a fost capabil sa inteleaga ,sau sa raspunda cu aceeasi intensitate asteptarii ei...reintalnirea dupa 7 ani esueaza,ce a fost a fost,nu se mai intoarce..insa .raman amintirile primei iubiri,cu un anume parfum care nu se uita niciodata.Si clipele minunate ale reintalnirii petrecute impreuna in satul lui natal in cateva zile de concediu..
Ultima imagine cu genericul in derulare ....reuneste muzical doua strofe din romanta cantata de ea si muzica lui Gheorghe Zamfir.Superb colt de natura,superba muzica pentru suflet!!!
Ti-am dat inima,
Fie-ti mila de ea...
Cu o vorba din zbor,
M-ai rani usor.
N-am venit sa ma ierti,
Caci nu ma poti ierta...
Nici nu vreau sa ma certi,
Caci n-a fost vina mea...
Doua romante intregesc farmecul filmului dandu-i un anume parfum nostalgic atat de potrivit cu tema de dragoste si subiectul lui: "Ciobanas cu 300 de oi"si "Ti-am dat inima"(nu-l stiam)cantec adorabil interpretat de insasi actrita Rodica Muresan .
Filmul asta merita vazut fie doar si pentru momentul de la stana unde se canta aceste doua romante,,,a doua pe mine unul m-a subjugat total!
Ce mi-a placut iarasi in mod deosebit, sunt cele doua momente de tacere prelunga din final ale ei,atunci cand el insista sa-i dea un raspuns in urma unui incident.Privirea ei spune atat de mult,,,chiar nu era cazul sa raspunda.Uneori,tacerea este raspunsul perfect!
MENTIUNE:El intreaba daca l-a iubit vreodata cu adevarat,,,era clar ca ea l-a iubit mult,insa el nu a fost capabil sa inteleaga ,sau sa raspunda cu aceeasi intensitate asteptarii ei...reintalnirea dupa 7 ani esueaza,ce a fost a fost,nu se mai intoarce..insa .raman amintirile primei iubiri,cu un anume parfum care nu se uita niciodata.Si clipele minunate ale reintalnirii petrecute impreuna in satul lui natal in cateva zile de concediu..
Ultima imagine cu genericul in derulare ....reuneste muzical doua strofe din romanta cantata de ea si muzica lui Gheorghe Zamfir.Superb colt de natura,superba muzica pentru suflet!!!
Ti-am dat inima,
Fie-ti mila de ea...
Cu o vorba din zbor,
M-ai rani usor.
N-am venit sa ma ierti,
Caci nu ma poti ierta...
Nici nu vreau sa ma certi,
Caci n-a fost vina mea...
Etichete:
filme,
prima dragoste,
Rodica Muresan,
romante,
tacere
sâmbătă, 24 decembrie 2016
Craciun Fericit!
Nasterea lui Iisus Hristos este Steaua ce aprinde cerul intunecat al existentei noastre umane decazute ,este Darul suprem al Iubirii creatoare ,Speranta ce leaga lumescul firii sortite pierii de transcendenta ei nemuritoare.
Prin pruncul dalb si sfant,intunericul a fost alungat ...avem o Cale de Salvare,avem un far calauzitor spre taramul pacii,al vietii si iubirii eterne!!!
Craciun fericit sa aveti,insa cu gand de recunostinta si slava catre Dumnezeu !
Bucurati-va de darurile aduse de mos,,insa nu uitati ca "Cel mai mare si important Dar" ce asteapta sa fie cum se cuvine in inima primit,este " Nasterea lui Iisus."
Cat gand mai au oamenii in aceasta epoca consumista despre el,ori despre semnificatia covarsitoare a acestei sarbatori sacre?
vineri, 23 decembrie 2016
Film/O lebada iarna
Regia; Mircea Muresan
Adaptare dupa piesa de teatru a lui Paul Everac ,"A cincea lebada"
Roluri principale:Rodica Muresan si Octavian Cotescu
Nu cred ca datorita convenientelor sociale el nu a urmat-o,,ci mai degraba pentru faptul ca un om simplu,pragmatic ,,oricat s-ar stradui sa inteleaga si sa simta de profund un suflet de artist,nu va reusi decat partial.Lumi diferite se poat atrage pe moment,tine de o anumita fascinatie si curiozitate pentru acel "altceva" decat traiesti in propria-ti lume,altminteri,poate dura o vreme relatia ,insa nu pentru o viata intreaga!
Frumos film,interesant subiect,si cateva cadre simbolice, absolut incantatoare!
luni, 19 decembrie 2016
Perfectiune vs imperfectiune/Tehnica si emotia in arta
E oare posibil ca intr-un rezultat artistic cu anumite imperfectiuni sa existe mai multa emotie omeneasca decat in perfectiune?
Are perfectiunea nevoie de ceva imperfectiuni pentru un maxim de emotie?
In belcanto,unii canta Perfect corect,respectand toate regulile tehnice vocale,insa nu stiu cum se face,dar nu prea te emotioneaza!
In pictura clasica, sunt artisti impecabili in redare,uluitori in acest sens,si totusi ,altii ce par mai stangaci pe alocuri,transmit parca mai multa emotie in arta lor.Slefuind prea mult la o lucrare din spirit perfectionist,,,exista cred riscul sa pierzi ceva.
Tehnica in arta este desigur importanta,dar obsesia de a o duce pana la desavarsire,am impresia in acest caz ca intra cumva in conflict cu o anumita emotie primara,ca o inabusa,ca obliga la un soi de inhibitie afectiva.
Cu certitudine,trebuie cautata cale de mijloc intre rigoarea tehnica si trairea ta emotionala.
Desigur,nici sa te bazezi doar pe emotie fara a cunoaste tehnica,nu e bine!
Braque spunea in acest sens:"Iubesc regula care corijeaza emotia!"
Are perfectiunea nevoie de ceva imperfectiuni pentru un maxim de emotie?
In belcanto,unii canta Perfect corect,respectand toate regulile tehnice vocale,insa nu stiu cum se face,dar nu prea te emotioneaza!
In pictura clasica, sunt artisti impecabili in redare,uluitori in acest sens,si totusi ,altii ce par mai stangaci pe alocuri,transmit parca mai multa emotie in arta lor.Slefuind prea mult la o lucrare din spirit perfectionist,,,exista cred riscul sa pierzi ceva.
Tehnica in arta este desigur importanta,dar obsesia de a o duce pana la desavarsire,am impresia in acest caz ca intra cumva in conflict cu o anumita emotie primara,ca o inabusa,ca obliga la un soi de inhibitie afectiva.
Cu certitudine,trebuie cautata cale de mijloc intre rigoarea tehnica si trairea ta emotionala.
Desigur,nici sa te bazezi doar pe emotie fara a cunoaste tehnica,nu e bine!
Braque spunea in acest sens:"Iubesc regula care corijeaza emotia!"
duminică, 18 decembrie 2016
Spirit vs robotism.
Dai cu stersul prafului si cu mocul,dai cu gatitul si haleala ,dai cu cicaleala copiilor si cu barfele in casa si printre vecini.Supliment:barfele de la maria sa tv-ul,,unde emisunile de barfa si scandal sunt cele mai agreate si urmarite!
Si astazi, se adauga copios, gramada de emisuni culinare,pentru cultura ta in arta gatitului,asta in cel mai bun caz.Ce sa spun, simt o bucurie sufleteasca nemaipomenita!
De peste 2000 de ani de la venirea lui Iisus,lumea a ramas la aceeasi rutina casnica care nu are nimic de a face cu propasirea spiritului dornic de cunoastere,joc,inedit,zbor,bogatie si ardoare sufleteasca prin implicarea in diverse tipuri de activitati inteligente,creative..
Omule,cum sa daruiesti dragoste daca nu acumulezi o anumite zestre de suflet,spirit,cunoastere?
Fara lectura unor carti bune ce sa discute doua persoane ? Barfe,maruntisuri,lucruri care nu conduc catre nimic bun ,constructiv,relevant.
In loc ca omul sa caute sa adauge in permanenta cate ceva universului sau de cunoastere si simtire,el se complace in postura de sclav al muncii,al trebaluitului casnic dus adeseori in extrema,al mancarurilor si bauturii,al discutiilor lipsite de orice substrat de idei si mesaj uman..Cata josnicie,cat conservatorism,instinctualitate,cat atasament de materie si confort ,cata lipsa de cutezanta si indrazneala!
Spiritul cel inaripat a fost infrant de robotism si spirit gregar de barfa!Ingerii si-au pierdut aripile,nu mai canta,Dumnezeu insusi... plange!!!
Mentiune: Am scris acest aticol,si cu gandul la emisiunea "Schimb de mame!"
Bine zic marii pedagogi:."Educatia ar trebui sa inceapa in primul rand cu parintii!"
E fr trist ce mentalitati inapoiate persista si astazi in universul familiei!
Si astazi, se adauga copios, gramada de emisuni culinare,pentru cultura ta in arta gatitului,asta in cel mai bun caz.Ce sa spun, simt o bucurie sufleteasca nemaipomenita!
De peste 2000 de ani de la venirea lui Iisus,lumea a ramas la aceeasi rutina casnica care nu are nimic de a face cu propasirea spiritului dornic de cunoastere,joc,inedit,zbor,bogatie si ardoare sufleteasca prin implicarea in diverse tipuri de activitati inteligente,creative..
Omule,cum sa daruiesti dragoste daca nu acumulezi o anumite zestre de suflet,spirit,cunoastere?
Fara lectura unor carti bune ce sa discute doua persoane ? Barfe,maruntisuri,lucruri care nu conduc catre nimic bun ,constructiv,relevant.
In loc ca omul sa caute sa adauge in permanenta cate ceva universului sau de cunoastere si simtire,el se complace in postura de sclav al muncii,al trebaluitului casnic dus adeseori in extrema,al mancarurilor si bauturii,al discutiilor lipsite de orice substrat de idei si mesaj uman..Cata josnicie,cat conservatorism,instinctualitate,cat atasament de materie si confort ,cata lipsa de cutezanta si indrazneala!
Spiritul cel inaripat a fost infrant de robotism si spirit gregar de barfa!Ingerii si-au pierdut aripile,nu mai canta,Dumnezeu insusi... plange!!!
Mentiune: Am scris acest aticol,si cu gandul la emisiunea "Schimb de mame!"
Bine zic marii pedagogi:."Educatia ar trebui sa inceapa in primul rand cu parintii!"
E fr trist ce mentalitati inapoiate persista si astazi in universul familiei!
vineri, 16 decembrie 2016
Sfanta munca
Munceste Cinstit,Frumos si Bine in tot ce iti propui...este modul tau de a te apropia si slavi pe Dumnezeu!Exista in asa ceva un fel de rugaciune subconstienta!
Indiferent ca e vorba de munca fizica,artistica,intelectuala,sport,gatit sau mai stiu eu ce!
Fiecare are darurile sale,chemarea sa de a se raporta la sentimentul divin.
Din pacate , bag seama ca unii "il confisca" pe Dumnezeu,la modul ca doar daca faci ceea ce fac si cred ei,e bine!Adica,cum spune si expresia,fiecare "o trage pe spuza sa!'
Cat conservatorism si reductionism dupa 2000 de ani in lumea teologiei!
Tot trambiteaza atat despre dragostea de Dumnezeu,dar nu pricep ca ea se exercita si exprima prin atatea si atatea cai,mijloace!
Ramane doar sa faci din "rugaciunea asta subconstienta" una constienta!Adica sa realizezi ca ceea ce tu muncesti din pasiune,vocatie, chemare,e ceva prin harul sau daruit.
Doar asa omul poate ajunge in mod neipocrit si neindocrinat la Credinta!
MENTIUNI:
Exista un mare atlet fr credincios care avea o bucurie fantastica sa alerge..asa il simtea el pe Dumnezeu,alerga pentru El,se bucura de victorie ca pentru gloria Sa.
Nu-i retin numele,stiu ca am vazut candva demult un film artistic despre el.
Am facut ceva gimnastica in copilarie,,,e fantastic ce stari sublime poti trai cand executi anumite salturi acrobatice.Ce minunat este alcatuit corpul omenesc,ce puls ritmic,cata gratie,eleganta,amplitudine si chiar zbor poti resimti astfel!!!
Sportivii simt pe Dumnezei in miscare,muzicianul in armonia sunetelor,pictorul in forme,culori,poetul in versuri,omul de stiinta in sclipirile mintii sale,bucatarul in aroma bucatelor,cartrarul in lecturile sale,etc
Doar ca din pacate omul nu realizeaza ca despre Dumnezeu e vorba in orice exercitiu al muncii sale daruite.
Daca reuseste pasul acesta,,,de a constientiza raportul cu Dumnezeu prin munca sa,ca e insusi harul si vointa Lui acolo puse...ar fi o adevarata cucerire in spiritul iubirii si credintei!
Indiferent ca e vorba de munca fizica,artistica,intelectuala,sport,gatit sau mai stiu eu ce!
Fiecare are darurile sale,chemarea sa de a se raporta la sentimentul divin.
Din pacate , bag seama ca unii "il confisca" pe Dumnezeu,la modul ca doar daca faci ceea ce fac si cred ei,e bine!Adica,cum spune si expresia,fiecare "o trage pe spuza sa!'
Cat conservatorism si reductionism dupa 2000 de ani in lumea teologiei!
Tot trambiteaza atat despre dragostea de Dumnezeu,dar nu pricep ca ea se exercita si exprima prin atatea si atatea cai,mijloace!
Ramane doar sa faci din "rugaciunea asta subconstienta" una constienta!Adica sa realizezi ca ceea ce tu muncesti din pasiune,vocatie, chemare,e ceva prin harul sau daruit.
Doar asa omul poate ajunge in mod neipocrit si neindocrinat la Credinta!
MENTIUNI:
Exista un mare atlet fr credincios care avea o bucurie fantastica sa alerge..asa il simtea el pe Dumnezeu,alerga pentru El,se bucura de victorie ca pentru gloria Sa.
Nu-i retin numele,stiu ca am vazut candva demult un film artistic despre el.
Am facut ceva gimnastica in copilarie,,,e fantastic ce stari sublime poti trai cand executi anumite salturi acrobatice.Ce minunat este alcatuit corpul omenesc,ce puls ritmic,cata gratie,eleganta,amplitudine si chiar zbor poti resimti astfel!!!
Sportivii simt pe Dumnezei in miscare,muzicianul in armonia sunetelor,pictorul in forme,culori,poetul in versuri,omul de stiinta in sclipirile mintii sale,bucatarul in aroma bucatelor,cartrarul in lecturile sale,etc
Doar ca din pacate omul nu realizeaza ca despre Dumnezeu e vorba in orice exercitiu al muncii sale daruite.
Daca reuseste pasul acesta,,,de a constientiza raportul cu Dumnezeu prin munca sa,ca e insusi harul si vointa Lui acolo puse...ar fi o adevarata cucerire in spiritul iubirii si credintei!
sâmbătă, 10 decembrie 2016
Film/Campioana
Sincer,il gasesc cu mult mai bun decat multe alte filme americane pe asemenea tema!
Cele doua prietene, Corina si Maria,ma duc acum cu gandul la amicitia si rivalitatea sportiva dintre Nadia Comaneci si Emilia Eberle.
Un film cu un scenariu bun,un film in care nu lipsesc cadre cinematografice metaforice,ceva umor, si o neasteptat de buna interpretare din partea copiilor.
In rolul atrenorilor,Mircea Diaconu si Carmen Galin.
joi, 8 decembrie 2016
Cearta
Unii sunt foarte multumiti de ei insisi,fara sa aiba prea multe examene de constiinta ,fara sa-si vada propriile imperfectiuni,greseli,pacate,dar ce se mai cearta cu altii!!!
Ceri multe de la tine insuti,e de inteles si cerintele de la altii,inerentele certuri,conflicte,da de inteles pe de alta parte maxima lui Blaga.
luni, 5 decembrie 2016
Cu si fara gelozie...
Gelozia asta din dragoste,tine mai degraba de posesivitate,boala, nu de iubire!
Din iubire lasi celeilalte parti libertatea sa aleaga ,chiar daca alegerea e gresita.Cu siguranta ceva important ai gresit,ori anumite calitati dorite de ea ,lipsesc la tine si le cauta la altul.
Sau e vorba doar de hormonia in exces la unii ,ori de dorinta si curiozitatea pentru ceva nou dintr-o adversiune acerba fata de rutina?
Trebuie,fireste,sa diferentiem in functie de realitatea biochimica si temperamentul fiecaruia!
Iata doua cazuri reale in extrema.
In lipsa totala a geloziei:
1)Stiu ca sotul ma inseala uneori,imi spunea odata o colega de serviciu,dar nu ma intereseaza,faca ce vrea ...doar sa se intoarca la mine!
El se intorcea mereu acasa la ea,,,cu zambetul pe fata.
In rest... se intelegeau minunat.
A geloziei dusa in extrema urii.
2) Sotul venit de la serviciu si-a surprins nevasta cu altul in pat.Pe moment a fost uimitor de calm ,nu a ripostat,nu a facut scandal,ba chiar au discutat civilizat toti trei!
Intr-o zi insa afland ca amantul si sotia era iar impreuna acasa...a luat un pistol si la fata locului si-a impuscat nevasta,apoi a dat sa-l impuste si pe amant,,,a reusit totusi sa fuga,sa scape nevatamat.
In final s-a impuscat si el.
In urma tragicei intamplari,au ramas doi copii orfani!!
Ce este straniu din cate am aflat de la cel ce mi-a povestit acesata tragica intamplare,este faptul ca parintii fetei nu l-ar fi condamnat atat de mult pe ginere cat pe propria fiica!
El muncea mult pentru casa sa aduca bani,ea era casnica !
Chiar asa oare sa merite...va las voua concluziile!
Mentiune: Desigur ca o anumita nota de gelozie este fireasca din dragoste,insa pentru multi tradarea/infidelitatea din dragoste capata prin gelozie proportii nu gluma mergandu-se pana la razbunare ,divort imediat,violenta, si chiar crima.
Gelozia in extrema ,,,e clar,tine de paranoia!
Asta nu e dragoste,e boala!
Dragostea iarta,rabda indelung,accepta compromisuri,ofera libertatea alegerii personale,nu conditioneaza la aceasta maniera...ganditi-va,care e perfect la urma urmei?
Prea usor se divorteaza astazi!...
Cat il tradam noi oare pe Dumnezeu...si cat ne iarta El?
Din iubire lasi celeilalte parti libertatea sa aleaga ,chiar daca alegerea e gresita.Cu siguranta ceva important ai gresit,ori anumite calitati dorite de ea ,lipsesc la tine si le cauta la altul.
Sau e vorba doar de hormonia in exces la unii ,ori de dorinta si curiozitatea pentru ceva nou dintr-o adversiune acerba fata de rutina?
Trebuie,fireste,sa diferentiem in functie de realitatea biochimica si temperamentul fiecaruia!
Iata doua cazuri reale in extrema.
In lipsa totala a geloziei:
1)Stiu ca sotul ma inseala uneori,imi spunea odata o colega de serviciu,dar nu ma intereseaza,faca ce vrea ...doar sa se intoarca la mine!
El se intorcea mereu acasa la ea,,,cu zambetul pe fata.
In rest... se intelegeau minunat.
A geloziei dusa in extrema urii.
2) Sotul venit de la serviciu si-a surprins nevasta cu altul in pat.Pe moment a fost uimitor de calm ,nu a ripostat,nu a facut scandal,ba chiar au discutat civilizat toti trei!
Intr-o zi insa afland ca amantul si sotia era iar impreuna acasa...a luat un pistol si la fata locului si-a impuscat nevasta,apoi a dat sa-l impuste si pe amant,,,a reusit totusi sa fuga,sa scape nevatamat.
In final s-a impuscat si el.
In urma tragicei intamplari,au ramas doi copii orfani!!
Ce este straniu din cate am aflat de la cel ce mi-a povestit acesata tragica intamplare,este faptul ca parintii fetei nu l-ar fi condamnat atat de mult pe ginere cat pe propria fiica!
El muncea mult pentru casa sa aduca bani,ea era casnica !
Chiar asa oare sa merite...va las voua concluziile!
Mentiune: Desigur ca o anumita nota de gelozie este fireasca din dragoste,insa pentru multi tradarea/infidelitatea din dragoste capata prin gelozie proportii nu gluma mergandu-se pana la razbunare ,divort imediat,violenta, si chiar crima.
Gelozia in extrema ,,,e clar,tine de paranoia!
Asta nu e dragoste,e boala!
Dragostea iarta,rabda indelung,accepta compromisuri,ofera libertatea alegerii personale,nu conditioneaza la aceasta maniera...ganditi-va,care e perfect la urma urmei?
Prea usor se divorteaza astazi!...
Cat il tradam noi oare pe Dumnezeu...si cat ne iarta El?
joi, 1 decembrie 2016
La multi ani Romania!
La MULTI ANI tara mea draga atat de greu incercata!
LA MULTI ANI ROMANILOR DE PRETUTINDENI!
LA MULTI ANI ,cu gand de pace si iubire intru fratia romaneasca!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)