O raza de soare nu vrea sa se arate,in jur,doar fete posace, nici un zambet acolo baremi, ce sa mai spun de o vorba buna,de un strop de entuziasm ,de spirit de comunicare ...a cui vina este oare,ca toate se trec asa cu atata tristete si amaraciune?Vina mai mult sau mai putin ,cred,o purtam fiecare.
Acusi,pe nesimtite, trece si vara..pana acum nu am prins pe aici la munte baremi o saptamana frumoasa!!!
Noroc,mare noroc cu natura verde din jur!Un verde crud ,pleznind de sanatate si viata ramne singurul stimul tonic!
Inchei aici,,,nu mai am stare sa continui ,sa vad cum am sa ma remontez astazi,ce am de facut ,cu ce sa incep ca sunt lucruri gramada in asteptare despre care simt ca nu le mai pot realiza precum odinioara,desi e necesar !! Caut a-mi induce starea de entuziasm!Fara ea,ma paste cu siguranta depresia.
PS:Traiesc cu un cosmar care nu ma lasa...ca terapie, aseara am facut aromoterapie,cu "verde crud "din gardul verde de langa bloc.Am cules ceva frunze si le-am mirosit indelung...a fost asa...un experiment.Minunat!!!
3 comentarii:
Cred ca ti-am povestit, daca nu, o fac acum, ce lectie extraordinara am primit , in sensul starii pe care o traversezi: ma uitam fara placere la televizor; a aparut , nu stiu, cred ca era invitata, o pictorita-Peltz.
Moderatoarea o intreba una, alta..cam nepotrivite intrebari..
Doamna respectiva a povestit diverse intamplari, una mi-a mers la suflet. Zicea ca atunci cand nu mai poate, indiferent unde se afla, se asaza pe caldaram..lumea trece, se uita, fiecare reactioneaza cum vrea.
Ea se uita la trecatori, la iarba, la flori..
. Si , deodata, isi zice:
-Fata, gata, sus!
p.s. Nu astepta sa vina cineva sa te ajute..iti esti cel mai bun terapeut/ instructor,/ chiar prieten!
O seara verde sa ai! si o noapte linistita!
O da...imi amintesc acel articol! Semn de mare intelepciune ptr doamna respectiva,asa este!
DAR...intotdeauna exista un dar...eu militez ptr ideea ca e necesar sa depasim bariera egocentrismului,ca trebuie sa fim mai darnici,mai preocupati de lumea din jur!
Da,ce spui tu a fost modul de a ma salva cum s-ar spune,sunt sigur ca ajungeam intr-o stare fr proasta daca nu reuseam sa ma detases si sa ma entuziasmez de unul singur,sa dialoghez cu Dumnezeu?!
Dar nu este o scuza ca sa nu invoc omenia!
Omaenii refuzaa gesturi minimnale ptr aproapele lor,asta o tot repet si ma doare!
Trimiteți un comentariu